Administraţia preşedintelui Donald Trump a anunţat luni o extindere majoră a sancţiunilor împotriva Iranului, într-o încercare de a izola economia ţării şi de a tăia sursele de venit ale Teheranului. Washingtonul avertizează că şi companiile, băncile sau alte entităţi străine care continuă anumite afaceri cu Iranul riscă sancţiuni secundare şi chiar pierderea accesului la sistemul financiar bazat pe dolar, transmite Reuters.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris strategia drept ”o ofensivă economică” asupra conexiunilor financiare ale Iranului la nivel mondial. Planul, denumit ”Operation Economic Outcast”, fusese prezentat de Trump drept un ”D-Day economic” pentru Iran.
Aproape 60 de entităţi, persoane şi nave, sancţionate
Trezoreria SUA a anunţat sancţiuni împotriva a aproape 60 de entităţi, persoane şi nave asociate cu reţelele nucleare, de rachete, cibernetice şi petroliere ale Iranului.
Printre ţinte se află şi o reţea de companii intermediare şi nave din aşa-numita flotă din umbră, care operează prin Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, China, Singapore, Elveţia şi Europa.
Washingtonul a identificat, de asemenea, cinci sectoare care pot deveni ţinta sancţiunilor secundare: activele digitale, tehnologia, aurul, aviaţia şi transportul maritim. Trezoreria a suspendat şi unele licenţe generale care permiteau anumite transferuri de bani către Iran.
Bessent susţine că autorităţile americane au cartografiat reţelele, intermediarii şi canalele financiare utilizate de Iran pentru a exporta petrol şi a evita sancţiunile.
SUA dau un ultim avertisment partenerilor Iranului
Washingtonul nu aplică însă imediat toate sancţiunile secundare posibile. Bessent a explicat că ţările şi companiile vizate primesc o perioadă în care pot renunţa la activităţile identificate de autorităţile americane.
Fiecare ţară are un „calendar definit” pentru oprirea acestor relaţii cu Iranul, potrivit oficialului american. Echipe ale Trezoreriei, Departamentului de Stat şi armatei SUA discută deja cu reprezentanţii altor state pentru a le comunica cerinţele Washingtonului.
”Ceasul tocmai a început să ticăie”, a avertizat Bessent.
Donald Trump contactează personal lideri străini pentru a le cere să înceteze anumite relaţii cu Teheranul, însă administraţia americană nu a precizat ce ţări au fost contactate şi nici termenele acordate fiecăreia.
China, principala miză a noilor sancţiuni
Una dintre cele mai importante întrebări priveşte China, cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Potrivit datelor Kpler pentru 2025, China cumpăra peste 80% din petrolul iranian transportat pe mare.
Bessent a avertizat că „nimeni nu este în afara razei sancţiunilor americane”, dar Washingtonul nu a inclus deocamdată marile bănci chineze printre instituţiile sancţionate.
Secretarul Trezoreriei a spus că SUA preferă în această etapă „diplomaţia discretă” şi că autorităţile americane ştiu ce entităţi sunt implicate în relaţiile comerciale cu Iranul.
Sancţionarea marilor bănci chineze ar putea avea însă consecinţe mult mai ample şi ar putea provoca represalii din partea Beijingului, într-un moment sensibil al relaţiilor dintre SUA şi China.
Petrolul iranian, în centrul presiunilor
Exporturile de petrol reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Iranului, iar administraţia Trump încearcă să blocheze atât transportul, cât şi mecanismele prin care Teheranul încasează banii.
Washingtonul ar putea intensifica sancţiunile împotriva rafinăriilor independente chineze care cumpără petrol iranian, a intermediarilor din China şi statele din Golf şi a instituţiilor financiare care facilitează tranzacţiile.
Iranul a avertizat, la rândul său, că ar putea opri toate exporturile de petrol din Golf dacă „războiul economic” continuă, ceea ce ridică miza confruntării şi pentru pieţele energetice mondiale.
În paralel, şeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a ajuns în Iran într-o încercare de relansare a negocierilor şi de reducere a tensiunilor.
Medikatv.ro
