Consiliul Politic Naţional al PSD a votat, luni, o rezoluţie prin care partidul se declară dispus să susţină două formule de guvernare: fie un guvern minoritar social-democrat, fie un guvern politic construit „în jurul PSD", alături de forţele dispuse să participe responsabil la guvernare. În schimb, PSD refuză explicit să sprijine orice formulă de guvernare din care nu face parte. În ciuda aparenţei că poziţia dură a PSD închide uşi, politologul Andrei Ţăranu argumentează exact opusul: spaţiul de negociere pentru un nou guvern se lărgeşte. UDMR ar sprijini un Executiv care să scoată România din instabilitate, iar resturile din SOS şi POT ar vota din interesul de a-şi păstra mandatele. Procesul, spune el, ar putea porni „săptămâna viitoare".
Rezoluţiile adoptate de PSD înaintea debutului noii sesiuni parlamentare nu schimbă datele fundamentale ale ecuaţiei de guvernare, consideră politologul Andrei Ţăranu. Ele formalizează o poziţie pe care partidul o afişase deja şi care, apreciază analistul, este „inteligibilă", dată fiind greutatea parlamentară a social-democraţilor.
„Partidul Social-Democrat este cel mai mare partid ca număr de parlamentari din Parlamentul României. Deci are toate drepturile să spună acest lucru", explică Ţăranu, referindu-se la decizia PSD de a nu vota un guvern din care nu face parte. „Le ştiam deja", adaugă el, despre conţinutul rezoluţiilor.
„Nu se îngustează deloc, se lărgeşte"
Deşi la prima vedere poziţia PSD pare să restrângă spaţiul de negociere, Ţăranu susţine contrariul. Prin această atitudine, social-democraţii închid negocierea cu USR şi cu aripa PNL condusă de Ilie Bolojan, dar, subliniază analistul, spaţiul se lărgeşte către alte forţe.
„Nu se îngustează deloc, se lărgeşte", spune Ţăranu. Explicaţia ţine de aritmetica parlamentară: după 23 august, preşedintele are la dispoziţie instrumentul dizolvării Parlamentului, iar partidele care există doar datorită mandatelor câştigate în ultimele alegeri parlamentare vor dori să rămână în Legislativ cel puţin încă doi ani, pentru a beneficia de statutul de parlamentar.
„Foarte probabil, sub un alt nume, o mare parte din SOS va vota acest guvern", apreciază politologul. „Îşi va dori să rămână măcar doi ani în Parlament şi să obţină beneficiile de parlamentar. Aşa că vor vota acest guvern", completează Ţăranu, menţionând şi grupul din jurul lui Potra şi formaţiunea lui Ninel Peia.
UDMR deschide negocierea
Piesa care schimbă efectiv calculele este, potrivit lui Ţăranu, UDMR. Analistul afirmă că, din informaţiile pe care le deţine din mai multe surse, maghiarii ar sprijini un guvern care să scoată ţara din blocaj.
„UDMR-ul va sprijini un guvern, oricare ar fi ăsta, un guvern care să scoată România din instabilitate", spune Ţăranu. Venirea UDMR, apreciază el, deschide negocierea, ca în multe alte runde anterioare.
Şi în tabăra USR lucrurile sunt „discutabile", consideră politologul: unii membri ar putea fi tentaţi să rămână în guvern, chiar dacă se lovesc de hotărârea partidului. „Nu cred că vrea nici preşedintele să se mai joace cu USR-ul şi cu PNL", mai spune Ţăranu.
„Acest proces, săptămâna viitoare"
Întrebat direct dacă există şanse reale de guvern şi cât de curând, răspunsul lui Ţăranu este încurajator: „Avem şanse reale să avem un guvern? Cât de curând? Să înceapă acest proces, repet, săptămâna viitoare."
Politologul avertizează însă că planurile de guvernare, inclusiv programul în zece puncte al PSD, trebuie privite cu prudenţă. „Sună foarte frumos, sună deosebit de bine. Acum trebuie să vedem cât de realizabile sunt", spune el. „Tot timpul avem, până la urmă, punctele astea sunt cam aceleaşi. La toate partidele. Doar că niciodată nu se împlinesc."
Ce rol au, de fapt, rezoluţiile
Rezoluţiile PSD au, consideră Ţăranu, un rol mai degrabă intern: acela de a gestiona relaţiile din interiorul partidului şi de a stabili nişte linii care să fie, teoretic, respectate de toţi. Acest rol capătă sens mai ales în contextul tensiunilor legate de modul în care este condus Partidul Social-Democrat. Pentru guvernare, în schimb, rezoluţiile nu schimbă esenţial datele problemei.
Scenariul în care guvernul nu trece
Pe scenariul eşecului, Ţăranu este la fel de direct: „Ne aşteptăm la alegeri anticipate." În acest caz, actualul prim-ministru rămâne în funcţie până la alegerile parlamentare, iar dacă nu se obţine majoritate, executivul actual continuă. Pe termen mai lung, apreciază politologul, PNL nu ar mai ajunge la guvernare înainte de 2028.
Pe tema diviziunii din PNL, Ţăranu face o precizare: în calitate de preşedinte al partidului, Ilie Bolojan reprezintă în mod legitim PNL. „Domnul Bolojan reprezintă în mod legitim PNL-ul", spune analistul, adăugând că cealaltă componentă este o facţiune importantă, dar care nu reprezintă neapărat partidul în ansamblul său.
Medikatv.ro
