Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea de vară a Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles. Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice, cât şi pentru la întărirea rezilienţei sectorului farmaceutic, iniţiativă sprijinită de România, transmite Administraţia Prezidenţială.
Astfel, Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea dialogului cu SUA pe tema efectelor Actului privind Reducerea Inflaţiei asupra economiei europene şi a subliniat că parteneriatul UE – SUA este esenţial pentru stimularea capacităţilor Uniunii Europene în sectoarele industriale de importanţă strategică, potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful stautlui preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen pentru eforturile depuse în elaborarea şi prezentarea propunerilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual într-un timp record, menţionând că, la o primă evaluare, propunerea reuşeşte să găsească un echilibru între ajustarea bugetului în funcţie de noile priorităţi şi evoluţii, păstrând totodată structura generală a exerciţiului şi predictibilitatea fluxurilor financiare.
El s-a referit la cele două noutăţi majore în bugetul revizuit, acestea fiind noua Facilitate pentru Ucraina şi revizuirea Fondului de suveranitate / STEP, indicând necesitatea unei analize tehnice aprofundate în cadrul Consiliului UE pe aceste propuneri. Preşedintele României s-a pronunţat şi pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice.
„Preşedintele României a făcut referire la necesitatea consolidării şi finalizării Pieţei Unice, în paralel cu o acţiune integrată şi coerentă, care să armonizeze măsurile de creştere a competitivităţii UE la nivel global şi reducere a dependenţelor cu obiectivele menţinerii coeziunii interne a Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit şi la întărirea rezilienţei sectorului farmaceutic, iniţiativă sprijinită de România, punând accent pe necesitatea unor măsuri urgente pentru a asigura producţia de medicamente critice în Europa şi pentru a face lanţurile noastre de aprovizionare mai rezistente”, conform sursei citate.
Preşedintele României a salutat, în acelaşi timp, adoptarea primei strategii europene de securitate economică, un concept strategic extrem de necesar, şi a exprimat apreciere pentru eforturile Comisiei Europene şi ale Înaltului Reprezentant în acest sens, arătând că documentul prezentat reprezintă o bună bază pentru dezbaterile ulterioare de la nivelul Consiliul UE.
Liderii europeni au reiterat continuarea sprijinului pentru aderarea la UE a Ucrainei şi Republicii Moldova
Şefii de stat şi de guvern europeni au continuat dialogul pe tema răspunsului Uniunii la agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi au reiterat susţinerea puternică a UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar, cu accent atât pe sustenabilitatea acestui sprijin, cât şi pe satisfacerea celor mai presante nevoi ale Ucrainei.
În intervenţia sa, Preşedintele României a evidenţiat sprijinul robust acordat până în prezent de România Ucrainei şi a pledat pentru continuarea unei susţineri substanţiale la nivel european pentru acest stat pe toate palierele – financiar, economic, militar, umanitar.
Acesta a arătat că, în calitate de stat vecin care contribuie la alternativele durabile pentru comerţul şi dezvoltarea economică ale Ucrainei pe termen lung, România va juca un rol activ în reconstrucţia Ucrainei, referindu-se inclusiv la participarea ţării noastre la recenta Conferinţă de la Londra dedicată acestei teme. Preşedintele României a informat, totodată, cu privire la găzduirea, de către România, în perioada 6-7 septembrie 2023, a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acestei iniţiative vor putea contribui la îmbunătăţirea conectivităţii Ucrainei cu UE.
În ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul şi eforturile substanţiale ale celor două state în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de aderare şi au reiterat continuarea sprijinului UE în acest sens.
„Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri Comisiei Europene şi Preşedintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul constant, substanţial acordat Republicii Moldova şi s-a referit la relevanţa valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi pe calea europeană. În ceea ce priveşte procesul de extindere, Preşedintele României a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova şi a indicat că aceste rezultate sunt impresionante, având în vedere, mai ales, contextul dificil şi provocările multiple cu care se confruntă ambii parteneri. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat îndeplinirea integrală a unora dintre recomandările Comisiei Europene privind procesul de reformă, precum şi progresele înregistrate în alte domenii. De asemenea, Preşedintele României a exprimat încrederea că vor fi realizate noi progrese atât de către Republica Moldova, cât şi de către Ucraina până la rapoartele care vor fi realizate de Comisia Europeană în toamnă. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri”, conform comunicatului de presă.
Discuţii despre consolidarea securităţii comune între liderii UE şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg
În cadrul Consiliului European, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu accent pe modalităţile de consolidare a securităţii comune, în contextul geopolitic marcat de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Cu acest prilej, Preşedintele României a subliniat că Federaţia Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate şi cea mai importantă ameninţare directă la adresa securităţii europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina şi Republica Moldova şi pentru a continua consolidarea Flancului Estic al Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru unitate şi solidaritate, pentru o cooperare onestă şi profundă între UE şi NATO şi pentru realizarea unei sinergii şi complementarităţi reale între cele două organizaţii, arătând că domeniul mobilităţii militare este un element central al acestei cooperări, în special în conexiune cu postura consolidată a NATO pe Flancul Estic.
Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale şi transfrontaliere, agravate de schimbările climatice şi de mediul de securitate în evoluţie din Europa şi la nivel global, şi a evidenţiat importanţa dezvoltării rezilienţei în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce priveşte pregătirea şi mecanismele de răspuns în domeniul protecţiei civile.
Preşedintele României a arătat că evoluţiile dramatice din Ucraina, precum şi provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecţia asupra acţiunii comune a UE pentru pregătirea şi răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esenţial al Mecanismului Uniunii Europene de protecţie civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021.
Şeful statului a mulţumit celor nouă state membre - Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Franţa, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat scrisorii pe care a iniţiat-o către preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la necesitatea de a consolida în continuare această dimensiune.
Preşedintele României a prezentat căile de acţiune identificate de ţara noastră în sprijinul acestei reflecţii, respectiv dezvoltarea unei abordări strategice pe termen mediu şi lung a Mecanismului de protecţie civilă al UE, creşterea capacităţii instituţionale la nivelul UE, dezvoltarea în continuare a capacităţilor europene de pregătire şi răspuns în cazuri de urgenţă, precum şi consolidarea rolului autorităţilor naţionale de protecţie civilă şi de gestionare a crizelor, această temă propusă de Preşedintele Klaus Iohannis fiind reţinută în Concluziile Consiliului European.
Consolidarea politicii industriale, Pieţei Unice, a competitivităţii şi productivităţii europene, pe agenda discuţiilor
Pe palierul economic, liderii europeni au convenit asupra unei serii de linii de acţiune, în lumina Concluziilor Consiliului European din martie 2023 şi a prezentării Comisiei Europene cu privire la strategia de securitate economică a Uniunii, în vederea consolidării politicii industriale, Pieţei Unice şi a competitivităţii şi productivităţii europene.
În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea, şefii de stat şi de guvern europeni au trecut în revistă stadiul implementării Concluziilor anterioare ale Consiliului European şi a Busolei Strategice, cu accent pe progresele înregistrate în domeniile securităţii şi apărării cibernetice, ameninţărilor hibride, mobilităţii militare, securităţii maritime şi spaţiale şi pe dimensiunea civilă a Politicii de Securitate şi Apărare Comună.
Klaus Iohannis a accentuat necesitatea de a continua eforturile în vederea dezvoltării bazei tehnologice şi industriale europene în sectorul de apărare, inclusiv printr-o finanţare adecvată şi crearea şi modernizarea liniilor de producţie din Europa Centrală şi de Est, insistând, totodată, pe consolidarea cooperării cu NATO.
Iohannis şi-a exprimat încredere că viitoarea preşedinţie spaniolă a Consiliului UE va implementa soluţii durabile în domeniul migraţiei
Pe tema migraţiei, Preşedintele României a apreciat progresele realizate în implementarea Concluziilor Consiliului European din 9 februarie 2023, la care România a contribuit de manieră proactivă, inclusiv prin implementarea unui proiect-pilot la graniţa cu Serbia.
El a arătat că procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătăţirea acestor procese la nivel european şi a subliniat că eforturile recente ale ţării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al ţării noastre pentru protecţia eficientă a frontierelor externe ale Uniunii.
Totodată, Preşedintele României a salutat acordul recent al miniştrilor pentru Afaceri Interne asupra unor dosare legislative importante din Pactul privind Migraţia şi Azilul, reiterând abordarea constructivă pe care ţara noastră a avut-o în acest proces.
Klaus Iohannis a exprimat încrederea în eforturile susţinute ale Comisiei Europene şi ale viitoarei preşedinţii spaniole a Consiliului UE în definirea şi implementarea unor soluţii durabile în domeniul migraţiei la nivel european.
Şefii de stat şi de guvern europeni au avut şi o dezbatere strategică pe tema relaţiilor Uniunii cu China, cu accent pe abordarea multifaţetată a UE faţă de aceasta, alături de promovarea unei relaţii bazate pe echilibru şi reciprocitate.
Preşedintele României a exprimat sprijinul pentru recalibrarea relaţiilor UE cu China, apreciind inclusiv rolul pe care noua strategie europeană pentru securitatea economică îl poate juca în acest proces, şi a evidenţiat importanţa unităţii UE în acest sens.
La capitolul dedicat agendei de relaţii externe, liderii europeni au abordat, de asemenea, pregătirea Summitului UE-CELAC, cu accent pe un parteneriat reînnoit al UE cu statele din regiunea Americii Latine şi Caraibilor, fondat pe o agendă pozitivă orientată spre viitor.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea reprezentată de Summitul UE-CELAC pentru relansarea parteneriatului cu statele din regiune şi a punctat importanţa asumării unei abordări ambiţioase în negocierile pentru pregătirea Summitului, în special pe temele privind standardele democratice şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Cu referire la Tunisia, Preşedintele României a pus accent pe importanţa continuării angajamentului politic cuprinzător al UE în relaţia cu acest partener cheie, inclusiv din perspectiva gestionării migraţiei. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea relansării dialogului Belgrad-Pristina pe coordonate durabile.
Liderii europeni au fost categorici în condamnarea distrugerii barajului de la Kakhovka
În cadrul reuniunii Consiliului European, şefii de stat şi de guvern europeni au reiterat în cei mai categorici termeni condamnarea distrugerii barajului de la Kakhovka, având în vedere efectele sale devastatoare în plan umanitar, ecologic, agricol, economic, dar şi asupra securităţii centralei nucleare de la Zaporojie şi a fost reafirmat sprijinul UE pentru autorităţile ucrainene în gestionarea situaţiei şi pentru activitatea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de a consolida siguranţa şi securitatea nucleară în Ucraina.
Liderii statelor UE au exprimat sprijinul pentru Formula de Pace a preşedintelui Ucrainei, inclusiv în perspectiva viitorului Summit Global pentru Pace
„A fost subliniată necesitatea de a asigura, împreună cu partenerii – Banca Europeană de Investiţii, Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale – un sprijin financiar stabil, previzibil şi durabil Ucrainei pentru anii următori, dar şi în perspectiva reconstrucţiei. Şefii de stat şi de guvern europeni au făcut referire şi la necesitatea de a face progrese în ceea ce priveşte utilizarea activelor ruseşti îngheţate în procesul de reconstrucţie a Ucrainei şi antrenarea răspunderii internaţionale pentru crimele comise de Federaţia Rusă în Ucraina, în conformitate cu normele de drept internaţional. De asemenea, a fost salutată adoptarea celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, fiind evidenţiată, totodată, importanţa unei implementări depline şi eficiente a regimului de sancţiuni cu prevenirea eludării acestuia. În egală măsură, a fost condamnat sprijinul acordat Federaţiei Ruse de către Iran şi Belarus, precum şi punerea în pericol de către Federaţia Rusă a securităţii alimentare globale, liderii reiterând sprijinul pentru continuarea Black Sea Grain Initiative şi sublinierea rolului Solidarity Lanes”, mai indică sursa menţionată.
Pe palierul economic, liderii europeni au convenit, printre altele, continuarea lucrărilor la nivelul Consiliului în raport cu propunerile Net Zero Industry Act şi Critical Raw Materials Act, cu scopul atingerii unui acord pe durata actualului ciclu legislativ, necesitatea de a seta standarde globale în domeniul inteligenţei artificiale şi de a plasa UE ca prim actor în dezvoltarea acesteia, precum şi definirea unor măsuri urgente pentru a asigura o producţie suficientă a celor mai importante medicamente şi dispozitive medicale în Europa şi a diversifica lanţurile internaţionale de aprovizionare.
Totodată, a fost subliniată necesitatea de a consolida securitatea economică şi rezilienţa UE şi de a reduce dependenţele strategice prin demersuri proporţionale, precise şi ţintite la provocările de securitate cu asigurarea unui echilibru între dezideratul unei economii deschise şi apărarea intereselor UE. Consiliul European a andosat Recomandărilor Specifice de Ţară Integrate încheind astfel exerciţiul Semestrului European 2023 şi a solicitat finalizarea lucrărilor pe tema revizuirii guvernanţei economice până la sfârşitul anului 2023, precum şi continuarea lucrărilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, prezentate recent de către Comisia Europeană. Au fost abordate inclusiv efectele Actului privind Reducerea Inflaţiei, adoptat de SUA şi a fost convenită continuarea dialogului cu partenerii americani pe acest subiect.
Referitor la securitate şi apărare, liderii europeni au evocat necesitatea de a consolida baza tehnologică şi industrială europeană în sectorul de apărare prin adoptarea rapidă a Act in Support of Ammunition Production /ASAP, salutând ajungerea la un acord de către co-legislatori pe tema European Defence Industry Reinforcement through common Procurement Act /EDIRPA. A fost reafirmată necesitatea de a face progrese cu privire la European Defence Investment Programme / EDIP, cu scopul de a consolida capacitatea şi rezilienţa bazei tehnologice şi industriale din sectorul european al apărării. Liderii europeni au salutat decizia de a creşte plafonul financiar al Facilităţii Europene pentru Pace cu 3,5 miliarde de Euro, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Ucrainei şi a altor parteneri.
Consiliul European a reconfirmat „politica o singură Chină”
În ceea ce priveşte dezbaterea strategică pe tema relaţiilor Uniunii cu China, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanţa cooperării cu China în abordarea provocărilor globale, dar şi imperativul echilibrării balanţei comerciale şi al menţinerii unei concurenţe echitabile. Consiliul European a adresat un apel Chinei de a insista pe lângă Rusia pentru încetarea imediată a războiului de agresiune şi retragerea necondiţionată şi completă a trupelor din Ucraina, evidenţiind responsabilitatea specială a Chinei care derivă din statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
Consiliul European a reconfirmat „politica o singură Chină”, în paralel cu sublinierea importanţei Strâmtorii Taiwan pentru securitatea globală şi cu condamnarea oricărei încercări unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă sau coerciţie. A fost reluată importanţa pe care UE o acordă respectării drepturilor omului.
În cadrul discuţiilor referitoare la agenda de relaţii externe, liderii europeni au condamnat violenţele din nordul Kosovo şi a fost lansat un apel pentru detensionarea imediată a situaţiei, cu reluarea dialogului facilitat de UE şi punerea în aplicare rapidă a Acordului privind calea spre normalizare. Liderii europeni au avut şi o discuţie strategică privind relaţia cu partenerii din Mediterana, cu accent pe Tunisia şi parteneriatul UE cu această ţară.
Consiliul European a exprimat sprijin pentru un rol consolidat al Uniunii Africane în forurile internaţionale, în special G20. Consiliul European a rămas pe deplin angajat pentru o soluţionare cuprinzătoare în dosarul cipriot, în cadrul ONU şi în conformitate cu rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU şi cu principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
