Fostul preşedinte Traian Băsescu anunţă că astăzi Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement împotriva României pentru netranspunerea Directivei 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie, în Codurile penale. ”Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România”, mai afirmă Băsescu. Preşedintele Comisiei speciale de modificarea legilor justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat vineri pentru News.ro că procedura de infrigement a fost declanşată de Comisia Europeană împotriva României pentru că nu a transpus la timp Directiva privind prezumţia de nevinovăţie este cauzată de "blocarea, boicotarea şi contestarea" eforturilor făcute de Comisia specială în acest sens. Iordache spune că, începând de săptămâna viitoare, Comisia specială va începe transpunerea Directivei, iar în trei săptămâni va da raport final pe toate modificările aduse la Codul de procedură penală. Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Angela Cristea, a declarat, vineri seară, că ”nu există o problemă cu prezumţia de nevinovăţie în statele membre”, persoanele cercetate beneficiind de aceasta, dar a fost necesară o armonizare a legislaţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Kelemen Hunor: Procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană este gravă pentru România

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune că procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană este gravă pentru România şi că UDMR a avut prima iniţiativă în acest sens în 2015, când a propus preluarea şi implementarea Directivei

"Procedura de infringement declanşată de Comisia Europeană este gravă pentru România. Noi spunem de doi ani, trei ani - prima iniţiativă a noastră în acest sens am avut-o în 2015, era guvernul tehnocrat Cioloş. Atunci, am avut o iniţiativă prin care noi am propus preluarea directivei şi implementarea directivei. Apoi am mai avut una în 2017, dar toată lumea spunea că nu trebuie, că mai aşteptăm. Din acest punct de vedere, eu cred că toţi cei care n-au fost de acord în această perioadă de doi-trei ani au o vină", a scris Kelemen Hunor pe Facebook, vineri seară.

Şeful Reprezentanţei CE în România: Procedura de infringement s-a declanşat pentru că România nu a anunţat ce măsuri va lua pentru transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie; are două luni să comunice

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România, Angela Cristea, a declarat, vineri seră, la Digi 24, că ”nu există o problemă cu prezumţia de nevinovăţie în statele membre”, persoanele cercetate beneficiind de aceasta, dar a fost necesară o armonizare a legislaţiei. România nu a comunicat CE măsurile luate pentru transpunerea Directiei, motiv pentru care a fost declanşată procedura de infringement. ”Partea română are două luni în care să comunice ce măsuri s-au luat astfel încât obiectivele acestei directive să poată fi atinse şi în România”, a spus Cristea, care a precizat că există semnale că ţara noastră se va conforma.

Şeful Reprezentanţei CE în România, Angela Cristea, a vorbit, vineri seară, la Digi 24, despre declanşarea procedurii de infrigement împotriva României pentru netranspunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie.

”Statele membre au avut doi ani ca să se pregătească, să-şi armonizeze legislaţia şi să anunţe Comisia. În momentul în care am lansat noi procesul, am constatat că nu există o problemă cu prezumţia de nevinovăţie în statele membre, deci persoanele suspectate sau acuzate, beneficiază deja de această prezumţie de nevinovăţie. Numai  că vrem să ne asigurăm că beneficiază în acelaşi mod în toate statele membre”, a declarat Angela Cristea.

Potrivit acesteia, ”partea română are două luni în care să comunice ce măsuri s-au luat astfel încât obiectivele acestei directive să poată fi atinse şi în România”.

Iordache: România trebuia să transpună mai repede Directiva privind prezumţia de nevinovăţie. Eforturile pe care noi le-am făcut au fost blocate, boicotate, contestate

“România trebuia să transpună mai repede acea Direcivă. Eforturile pe care noi le-am făcut la comisie au fost blocate, boicotate, contestate şi aşa mai departe. Noi, începând de săptămâna viitoare, împreună cu toţi cei interesaţi începem dezbaterile în comisie pe Codul de procedură penală şi ce ţine de noi, PSD, vom face, încât să transpunem această directivă. Această directivă, ne place sau nu ne place, trebuie transpusă”, a declarat Florin Iodache pentru News.ro.

Întrebat dacă Directiva Europeană va fi transpusă rapid, acesta a replicat: “Fără îndoială, da. Eu cred că în două săptămâni, maxim în trei vom face un raport care să cuprindă nu numai Directiva, ci şi deciziile Curţii. De fapt, pentru asta suntem investiţi şi până plecăm în vacanţă (parlamentară – n.r.) să poată fi dezbătută în Parlament”.

Băsescu: Azi CE a declanşat procedura de infrigement împotriva României pentru netranspunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie. Dragi propagandişti, directivele UE sunt obligatorii

”De-a lungul anilor 2016 şi 2017, am tot umblat pe la televiziuni arătând şi vorbind despre directiva 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. O groază de propagandişti au susţinut că Băsescu s-a întors împotriva Justiţiei. Realitatea este că directiva trebuia implementată în legislaţia română până în aprilie 2018. Astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor acestei directive”, a scris Băsescu pe contul său de Facebook.

Fostul preşedinte continuă: ”Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România”. Băsescu mai spune că intervenţiile sale au fost pentru ca ”Justiţia din România să progreseze”, în timp ce aceştia s-au bătut ”pentru o Justiţie a anilor ’50”.

”Atenţie, că v-am vorbit şi despre definiţia corectă, aşa cum o dă Comisia de la Veneţia, pentru abuzul în serviciu. Fără prag valoric, dar cu prag de faptă”, încheie Băsescu.

În decembrie anul trecut, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa comisei speciale pentru legile Justiţiei, că Directiva Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie trebuie transpusă, iar dacă Parlamentul nu o va face, Guvernul va fi îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale. “Indiscutabil, ea trebuie transpusă. Avem termenul aprilie 2018. Eu sunt convins că Parlamentul o va transpune (...) Faptul că dacă legea, dintr-un motiv sau altul, într-o formă sau alta, nu va trece de Parlament şi nu va fi promulgată, publicată în Monitor, astfel încât să producă efecte juridice, Guvernul este îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea directivei”, a declarat Tudorel Toader.

Conform articolului 3 al Directivei aprobate în 20 ianuarie 2016 în PE, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei conform legii.

Articolul 4 stabileşte că statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăţia unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedită conform legii, declaraţiile publice făcute de autorităţi şi deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovăţie, nu se referă la persoana respectivă ca fiind vinovată. 

Textul documentului prevede că obligaţia de a nu se referi la persoane suspectate sau acuzate ca şi cum ar fi vinovate nu împiedică autorităţile publice să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public.

”Statele membre iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele suspectate şi acuzate nu sunt prezentate ca şi cum ar fi vinovate, în faţa instanţei sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică”, mai prevede Directiva europeană la articolul 5, care stabileşte însă că această reglementare nu împiedică statele membre să aplice măsuri de constrângere fizică impuse de circumstanţele specifice cauzei, legate de securitate sau menite să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terţe persoane.

Directiva europeană mai prevede că statele membre se asigură că orice dubiu cu privire la vinovăţie este în favoarea persoanei suspectate sau acuzate, inclusiv atunci când instanţa evaluează posibilitatea achitării persoanei respective.

De asemenea, statele membre se asigură că persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a păstra tăcerea în legătură cu infracţiunea de săvârşirea căreia sunt suspectate sau acuzate.

Totodată, persoanele suspectate şi acuzate au dreptul de a nu se autoincrimina, ceea ce nu împiedică autorităţile competente să strângă probe care pot fi obţinute în mod legal prin utilizarea unor măsuri de constrângere prevăzute de lege şi care au o existenţă independentă de voinţa persoanelor suspectate sau acuzate.

Statele membre pot permite autorităţilor sale judiciare ca, la pronunţarea hotărârilor, să ţină seama de atitudinea cooperantă a persoanelor suspectate şi acuzate, se mai arată în document.

Exercitarea de către persoanele suspectate şi acuzate a dreptului de a păstra tăcerea şi a dreptului de a nu se autoincrimina nu se utilizează împotriva acestora şi nu se consideră a fi o dovadă a săvârşirii infracţiunii respective de către acestea, se arată în directivă

În acelaşi timp, documentul menţionează că aceste regelementări nu împiedică statele membre să decidă ca, în cazul infracţiunilor minore, procesul sau unele faze ale acestuia să se poată desfăşura în scris sau fără interogarea persoanei suspectate sau acuzate de către autorităţile competente în legătură cu infracţiunea în cauză, cu condiţia ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil.

Statele membre UE aveau la dispoziţie 2 ani pentru a implementa această directivă europeană.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.