Termenul „startup” a devenit omniprezent în discursul public, economic şi instituţional. Este folosit frecvent în strategii guvernamentale, programe de finanţare, prezentări către investitori sau materiale de promovare. Cu toate acestea, din perspectivă juridică, noţiunea rămâne una insuficient delimitată, ceea ce generează confuzii atât în practică, cât şi în raportarea la cadrul normativ aplicabil.
În esenţă, un startup este o structură organizaţională aflată într-o fază incipientă, care urmăreşte identificarea şi validarea unui model de afaceri inovator, într-un context caracterizat de incertitudine ridicată. Această dimensiune a incertitudinii este definitorie: spre deosebire de companiile tradiţionale, startup-urile nu exploatează un model de business deja consacrat, ci îl testează, îl ajustează şi, uneori, îl abandonează în favoarea unui nou concept.
O confuzie frecventă este echivalarea startup-ului cu orice societate nou-înfiinţată. Din punct de vedere juridic, o asemenea suprapunere este incorectă. Deşi orice startup este, în mod inevitabil, o societate recent constituită, nu orice societate nou-înfiinţată poate fi calificată drept startup. Diferenţa este dată de existenţa unui element de inovaţie şi, mai ales, de potenţialul de scalare. O afacere clasică, chiar dacă este la început de drum, urmăreşte de regulă replicarea unui model economic cunoscut, într-un cadru previzibil. Startup-ul, dimpotrivă, îşi asumă riscul dezvoltării unui model nou, cu posibilitatea unei creşteri accelerate.
Din perspectiva dreptului pozitiv, este relevant de subliniat că termenul „startup” nu beneficiază, în prezent, de o definiţie juridică generală şi unitară în legislaţia românească. El apare fragmentar, în special în documente de politici publice, programe de finanţare sau iniţiative de sprijin economic, unde este corelat cu anumite criterii formale: vechimea societăţii, dimensiunea acesteia, domeniul de activitate sau gradul de inovare. În lipsa unei consacrări normative clare, calificarea unei entităţi ca startup produce efecte juridice doar în măsura în care actul normativ sau programul relevant o prevede expres.
Aceeaşi logică se aplică şi în materie fiscală. Eticheta de „startup” nu atrage, prin ea însăşi, un regim fiscal distinct. Facilităţile fiscale sau schemele de sprijin sunt accesibile exclusiv în baza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, indiferent de discursul de poziţionare al companiei. În practică, startup-urile pot beneficia de anumite mecanisme – de la regimul microîntreprinderilor până la stimulente pentru activităţi de cercetare-dezvoltare – însă numai în urma unei analize riguroase de încadrare juridico-fiscală.
Din experienţa practică, una dintre cele mai frecvente vulnerabilităţi ale startup-urilor apare tocmai în relaţia cu dreptul. Dorinţa de creştere rapidă şi focalizarea exclusivă pe produs sau finanţare conduc, uneori, la neglijarea aspectelor esenţiale de conformare: structura societară, relaţiile dintre fondatori, guvernanţa corporativă, regimul fiscal, protecţia datelor sau relaţiile de muncă. Aceste omisiuni pot deveni critice în momentul atragerii investiţiilor sau al extinderii activităţii.
În plan economic, un startup încetează să mai fie startup în momentul în care modelul de afaceri este validat şi compania intră într-o etapă de execuţie şi optimizare. Juridic, nu există un prag formal care să marcheze această tranziţie. Maturizarea se reflectă însă în stabilitatea operaţională, în creşterea gradului de reglementare internă şi în diminuarea incertitudinii ca element central al activităţii.
În concluzie, startup-ul nu trebuie privit ca o simplă etichetă atractivă, ci ca o realitate economică specifică, cu implicaţii juridice care nu pot fi ignorate. O abordare realistă şi profesionistă, care să îmbine spiritul antreprenorial cu rigoarea juridică, este esenţială pentru transformarea unei idei inovatoare într-o companie sustenabilă.
(Articol realizat în parteneriat cu Avocat.ro)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
