Volodimir Zelenski a acuzat SpaceX că nu spune adevărul cu privire la restricţiile impuse sistemului de sateliţi ucrainean Starshield, afirmând că decizia de a impune limite de viteză pare a fi „politică”, mai degrabă decât „tehnică”. În plus, el a calificat drept „îngrijorătoare” încercările Rusiei de a discuta despre arhitectura de securitate a Europei - un subiect ridicat săptămâna trecută de administraţia Trump, relatează The Guardian.
Vineri, preşedintele Ucrainei a declarat că restricţiile care afectează dronele ucrainene sunt în vigoare de cinci zile. Acestea nu mai pot zbura cu viteze mai mari de 161 km/h, a spus el, iar conexiunile la viteze mai mari se pierd.
Ca urmare, dronele ruseşti Shahed cu propulsie cu reacţie care se apropiau nu mai puteau fi interceptate. De asemenea, atacurile ucrainene de rază medie împotriva ţintelor militare din teritoriul ocupat de Rusia au fost grav afectate, a spus el.
În cadrul unei discuţii cu jurnalişti de la The Guardian şi cu alţi jurnalişti, carea a avut loc la palatul prezidenţial din Kiev, Zelenski a declarat că a solicitat conducerii militare să abordeze această problemă cu compania SpaceX a lui Elon Musk, precum şi cu Pentagonul şi Departamentul de Stat al SUA.
O TACTICĂ DELIBERATĂ A SUA
Nu există „nicio explicaţie clară” cu privire la motivul pentru care operaţiunile Ucrainei au fost limitate. El a spus că SpaceX a comunicat Kievului că „nu există restricţii”. Afirmaţia, a sugerat Zelenski, era falsă, având în vedere problemele detectate pe „întreaga linie de front”.
„Au avut loc discuţii cu compania la nivel instituţional. Ministerul Apărării a discutat cu SpaceX. Aceştia au răspuns: «Nu impunem nicio restricţie». Ei spun că este vorba de o problemă tehnică. Noi nu credem că acesta este cazul”, a declarat Zelenski. „Întrebarea nu este dacă îi credem sau nu. S-ar putea să mai fie necesare unele verificări suplimentare. Însă, în fiecare zi, testăm acest lucru din diferite perspective. În fiecare zi, primim aceeaşi confirmare. Aşadar, nu este vorba de cazuri izolate; este o situaţie generalizată”, a adăugat Zelenski.
Ucraina suspectează că încetinirea este o tactică deliberată a SUA, menită să exercite presiune asupra lui Zelenski pentru a face concesii preşedintelui rus, Vladimir Putin. Aceasta vine în urma unei probleme similare de luna trecută şi a coincis cu discuţiile mediate de SUA de săptămâna trecută de la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanţi ucraineni şi ruşi.
PROPUNERILE AMERICANE SUNT VAGI
Însă Zelenski a exclus categoric cedarea altor teritorii „teroriştilor” ruşi. El a dezvăluit, de asemenea, că negociatorii americani - ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, şi dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff - au întrebat dacă Ucraina ar fi dispusă să renunţe la Donbas în schimbul aderării la NATO sau al unor garanţii de securitate similare celor oferite de NATO. Detaliile propunerii erau vagi, a spus Zelenski. Acestea nu păreau să implice trupe americane de menţinere a păcii pe teren, a adăugat el. El a afirmat că războiul se poate încheia doar printr-un acord de încetare a focului, însoţit de garanţii de securitate semnificative, susţinute de partenerii occidentali.
STRATEGIA LUI PUTIN
Zelenski a respins, de asemenea, o ofertă a lui Putin privind o „misiune umanitară” în oraşul Kostiantînivka din estul ţării, calificând-o drept o manevră. Rusia a solicitat un armistiţiu de cinci zile, după modelul unei încetări a focului de luna trecută din oraşul Oleşkî, ocupat de ruşi, de unde au fost evacuaţi civilii. „Este o mişcare absolut primitivă. Putin vrea pur şi simplu să părăsim Kostiantînivka, pentru ca ei să poată intra şi să ocupe astfel întregul oraş”, a declarat Zelenski. El a afirmat că civilii au părăsit deja zona, în timp ce luptele aprige, stradă cu stradă, continuau, cu pierderi uriaşe din partea ruşilor.
Zelenski a spus că a propus repetarea armistiţiului de la Oleşkî în satele şi oraşele din apropiere, ocupate de ruşi, din sudul Ucrainei, de-a lungul fluviului Nipru. Putin a respins această propunere. Adevăratul său obiectiv era să înghită Kostiantînivka şi oraşele-garnizoană ucrainene Sloviansk şi Kramatorsk, a spus Zelenski.
DISCUŢIA DESPRE ARHITECTURA DE SECURITATE A EUROPEI, „ÎNGRIJORĂTOARE”
De asemenea, el a calificat drept „îngrijorătoare” încercările Rusiei de a discuta despre arhitectura de securitate a Europei - un subiect ridicat săptămâna trecută de administraţia Trump. Kremlinul a cerut ca NATO să revină la poziţionarea sa dinainte de 1997, înainte ca ţările din Europa de Est, inclusiv statele baltice, să adere la alianţă. Putin a formulat această cerere pentru prima dată în 2021, în perioada premergătoare marii sale invazii în Ucraina. Reapariţia acestei condiţii după aproape cinci ani de război pe scară largă, a spus Zelenski, a fost un semnal alarmant, indicativ al unei gândiri imperiale. „Dorinţa lui Putin de a schimba graniţele în Europa este un fapt”, a spus Zelenski, subliniind: „Nu putem întoarce totul cu susul în jos”.
Preşedintele Ucrainei a afirmat că discuţiile sale recente cu liderii europeni, care s-au întâlnit la Dublin, au adus rezultate concrete. Printre acestea s-au numărat angajamentele Danemarcei de a furniza muniţie pentru avioanele F-16 - folosite pentru doborârea dronelor ruseşti -, precum şi pachete de sprijin energetic pentru Kiev şi alte oraşe.
Medikatv.ro
