Cei 28 de lideri UE au ajuns vineri dimineaţa la un acord asupra migraţiei, în cadrul unui summit tensionat, la Bruxelles, pe care Italia ameninţa să-l deraieze din cauza lipsei unor angajamente precise ale partenerilor săi europeni cu privire la primirea migranţilor, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Liderii UE28 s-au pus de acord asupra concluziilor summitului, inclusiv migraţia”, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European Donald Tusk la ora locală 4.40 (5.30, ora României), după negocieri-maraton care au început joi seara.

Detaliile acordului nu au fost precizate imediat.

”Cooperarea europeană este cea care a învins”, s-a felicitat imediat preşedintele francez Emmanuel Macron în faţa presei, apreciind că ”solidaritatea pe care o datorăm ţărilor de primă intrare a fost pusă în act”.

Este ”un foarte bun compromis”, şi-a exprimat satisfacţia premierul polonez Mateusz Morawiecki. ”Există declaraţii despre relocalizări (repartizarea solicitanţilor de azil) pe o bază voluntară şi ele sunt bazate pe consens”, a adăugat el.

”Italia nu mai este singură”, şi-a exprimat bucuria şeful Guvernului populist şi de extremă dreapta italian Giuseppe Conte, care a exercitat presiuni asupra partenerilor săi europeni. El a blocat adoptarea unei prime salve de concluzii cu privire la Apărare şi comerţ, înainte să înceapă dezbaterile pe tema migraţiei.

Italia a arătat astfel că nu-şi va da acordul vreunui text comun al summitului dacă nu avea să obţină ceea ce voia în domeniul migraţiei. ”Aşteptăm fapte”, a declarat Conte, reproşându-le vecinilor săi că au lăsat prea mult timp Italia să gestioneze singură sosirile migranţilor.

Negocieri s-au angajat după aceea, pe baza unor propuneri pregătite de Conte împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice.

”DESTINUL” UE

Aceste tensiuni la Consiliul European de la Bruxelles au punctat două săptămâni de conflct diplomatic în centrul căruia s-au aflat nave ONG de transport de migranţi salvaţi pe Marea Mediterană cărora Roma le-a refuzat acostarea.

Summitul a avut loc de asemenea pe fondul fragilităţii fără precedent a cancelarului german Angela Merkel, a cărei autoritate este sfidată în problema migraţiei de către aliaţii săi din cadrul CSU, aripa dreaptă a coaliţiei sale de guvernare.

Ministrul său de interne ameninţă să expulzeze migranţii înregistraţi deja în alte state membre UE, în mod unilateral, din cauza lipsei unor măsuri europene contra deplasărilor migranţilor în UE, numite ”mişcări secundare”.

”Europa înfruntă multe provocări, dar cea legată de problema migraţiei ar putea să decidă destinul Uniunii Europene”, a declarat Merkel joi în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, îndemnând la soluţii ”multilaterale” şi nu ”unilaterale” din partea statelor membre.

În cazul în care liderii europeni nu se pun de acord, ei vor furniza ”un număr tot mai mare de argumente” mişcărilor populiste, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk - în pofida faptului că numărul sosirilor pe coastele europene au scăzut în spectaculos în comparaţie cu cele înregistrate în 2015.

”VEŞTI BUNE”

Propunerile franco-italiene care au alimentat dezbaterile între liderii europeni vizează înfiinţarea unor ”centre de control” în ţări europene ”voluntare”, în care vor fi debarcaţi migranţi care sosesc în apele europene.

Migranţii eligibili la azil ar putea să fie repartizaţi din aceste locuri în alte ţări europene - şi ele voluntare -, răspunzând astfel dorinţei italiene a unei ”responsabilităţi împărtăşite” cu privire la toţi migranţii care ajung în Europa.

O sursă guvernamentală italiană a salutat ”contribuţia importantă” a lui Macron, relevând că un număr de ţări s-au opus ”cu forţă” acestor propuneri - sugerând că este vorba despre Ungaria.

”Ceea ce s-a întâmplat cu Aquarius este interesant”, a subliniat această sursă, referindu-se la această navă cu 630 de migranţi la bord, căreia Italia şi Malta i-au refuzat acostarea la începutul lui iunie.

”La sosirea sa în Spania, a existat o împărţire între ţări europene” a primirii pasagerilor, a observat această sursă.

În ceea ce priveşte Lifeline, alt vapor umanitar pe care Roma a refuzat să-l primească, el a putut acosta miercuri în Malta, după zile de incertitudine.

CENTRE ÎN AFARA UE

În vederea reducerii la maximum a numărului de vapoare care sosesc în apele europene, preşedintele Consiliului European Donald Tusk le-a propus, la rândul său, liderilor statelor membre UE să reflecteze la ”platforme de debarcare în afara Europei” a migranţilor salvaţi pe mare, care ”să pună capăt modelului economic al traficamţilor”.

Debarcarea migranţilor în afara UE ar scutii europenii de certuri pe tema preluării navelor. Însă contururile proiectului rămân încă vagi, iar acesta ridică numeroase întrebări despre compatibilitatea lui cu dreptul internaţional.

Şeful diplomaţiei marocane Nasser Bourita a subliniat joi că ţara sa respinge ideea unor asemenea centre de primire în afara UE.

Summitul ar fi urmat să permită iniţial deblocarea reformei regimului azilului european, blocată de doi ani. Însă acest obiectiv a fost abandonat, divergenţele fiind prea puternice pe tema reformării Regulamentului de la Dublin, care încredinţează ţării de intrare în UE responsabilitatea soluţionării cererilor de azil.

Comisia Europeană (CE) propune o derogare de la acest principiu în perioadă de criză şi o repartizare a solicitanţilor de azil în UE.

Însă ţări ca Ungaria şi Polonia, susţinute de Austria, care urmează să preia preşedinţia semestrială a Uniunii, se opun frontal, în timp ce Italia cere, din contră, un sistem permanent de rapartizare şi cere abandonarea pur şi simplu a principiului responsabilităţii ţării de sosire.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.