Liderii statelor membre UE încearcă să-şi depăşească profundele disensiuni în faţa provocării migraţiei într-un summit tensionat, joi, la Bruxelles, pe care Angela Merkel îl consideră decisiv pentru ”destinul” Europei însăşi, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Acest summit va puncta mai bine de două săptămâni de fricţiuni în centrul cărora se află nave care transportă migranţi salvaţi pe Marea Mediterană, cărora Guvernul populist şi de extremă dreapta din Italia le-a refuzat acostarea.

El va fi marcat, de asemenea, de fragilitatea cancelarului german, a cărui autoritate este sfidată în problema migraţiei de către ministrul său de Interne, care ameninţă să expulzeze migranţi înregistraţi în alte ţări, în mod unilateral, în lipsa unor măsuri europene împotriva deplasării migranţilor în UE.

”Europa înfruntă multe provocări, dar cea legată de problema migraţiei ar putea să decidă destinul Uniunii Europene”, a declarat ea în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, îndemnând la soluţii ”multilaterale” şi nu ”unilaterale” din partea statelor membre.

”Fie găsim o soluţie astfel încât în Africa şi nu numai oamenii să aibă sentimentul că suntem ghidaţi de valori şi că promovăm multilateralismul şi nu unilateralismul, fie nimeni nu va mai crede în valorile noastre, cele pe care le-am făcut atât de puternice”, a apreciat ea.

”Dezbaterea cu privire la migraţie inflamează tot mai mult”, a subliniat, la rândul său, miercuri, preşedintele Consiliului European Donald Tusk, exprimându-şi temerea că lipsa unei soluţii europene va furniza ”un număr şi mai mare de argumente” unor mişcări populiste ”cu o tendinţă manifstă de autoritarism”.

”LOVITURĂ FATALĂ”

Necesitatea unităţii UE este cu atât mai mare, în contextul unor puternice tensiuni cu Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care ”disensiunile depăşesc cu mult comerţul” şi taxele vamale, a subliniat el.

Un inamic al multilateralismului, preşedintele american a anunţat miercuri că îl va primi, pe 30 iulie, pe noul şef al Guvernului italian Giuseppe Conte, pe care l-a lăudat din cauza poziţiei sale ”foarte ferme” pe tema imigraţiei.

”Mizele sunt foarte mari. Iar timpul este scurt”, a avertizat Donald Tusk în scrisoarea prin care i-a invitat la summit pe Cei 28, în care subliniază însă că sosirile pe coastele europene au scăzut în mod spectaculos în comparaţie cu vârful înregistrat în toamna lui 2015.

Acesta va fi un ”summit decisiv”, a avertizat preşedintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani, într-un articol publicat miercuri de ziarul britanic The Guardian.

Asta întrucât ”lipsa unui acord cu privire la modul de gestionare a crizei migraţiei ar putea să dea o lovitură fatală proiectului european”, a insistat italianul, îndemnând la un acord asupra reformei regimului azilului european.

Summitul ar urma să permită mai întâi deblocarea acestui dosar, blocat de doi ani. Însă acest obiectiv a fost abandonat din cauza divergenţelor prea puternice cu privire la reformarea Regulamentului de la Dublin, care încredinţează ţării de intrare în UE responsabilitatea soluţionării cererii de azil.

Comisia Europeană (CE) propune o derogare de la acest principiu în perioadă de criză şi o repartizare a solictanţilor de azil în UE. Însă ţări ca Ungaria şi Polonia, susţinute de Austria, care urmează să preia preşedinţia semestrială a Uniunii, se opun frontal, în timp ce Italia cere, din contră, un sistem permanent de rapartizare.

PROIECT VAG

În faţa acestui impas, Donald Tusk le va propune joi şefilor de stat şi guverne din UE să se concentreze asupra unui obiectiv consensual, şi anume continuarea luptei împotriva sosirilor ilegale.

El va pune pe masă o nouă propunere - înfiinţarea unor ”platforme de debarcare în afara Europei” a migranţilor salvaţi pe mare, care ”să pună capăt modelului economic al traficanţilor”, potrivit proiectului concluziilor summitului.

Debarcarea migranţilor în afara UE i-ar scuti pe europeni de conflictul diplomatic pe tema primirii navelor. Însă contururile proiectului sunt încă foarte vagi, iar acesta ridică numeroase întrebări despre compatibilitatea sa cu dreptul internaţional.

”Pentru moment, ideea este corectă, să ne dăm timp să reflectăm la ea”, a pledat un reprezentant oficial.

Textul asupra căruia este necesar să se pună de acord joi liderii europeni îndeamnă totodată statele membre la măsuri împotriva ”mişcărilor secundare” ale migranţilor - deplasări dintr-un stat membreu UE în altul -, aflate în centrul dezbaterii politice în Germania, inclusv prin acorduri între ei, aşa cum doreşte Angela Merkel.

Merkel este supusă unor presiuni de către aliaţii săi bavarezi din CSU pe această temă.

Vineri, în doua zi a summitului, Merkel va apăra împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron foaia lor de drum comună a unei reforme a zonei euro.

Însă propunerea lor cu privire la înfiinţarea unui buget al zonei euro, modest în comparaţie cu ambiţiile iniţiale ale lui Macron, se loveşte de o rezistenţă puternică în rândul statelor membre - cu Olanda în frunte - şi ar urma să fie menţionată doar implicit în concluziile finale ale summitului.

Această dezbatere  - în 27, fără premierul britanic Theresa May - va fi precedată de o discuţie cu privire la dificila negociere a Brexitului, unul dintre rarele subiecte care cimentează legătura între ţările ce rămân în Uniune după plecarea britanică, la sfârşitul lui martie 2019.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.