Fostul procuror general Augustin Lazăr, profesor universitar la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a transmis, duminică, un mesaj în care apreciază că sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului, iar dacă acesta nu funcţionează se instalează haosul. Lazăr este de părere că documentarul Recorder şi dezbaterea care au urmat reprezintă o ”radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”. ”Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”, consideră Lazăr, care cere demararea unor anchete care să clarifice toate aspectele ridicate în dezbaterea publică.
”Sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncţional nu există justiţie, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiţia sau haosul”, a transmis, duminică, fostul procuror general Augustin Lazăr.
Acesta se referă la documentarul Recorder şi dezbaterea care a urmat, apreciind că ”expun o radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”.
”Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanţele de urgenţă, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu şi a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat şi alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană. După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflaţi la putere au lansat un insidios «proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului» (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor». În schimbul sinecurilor şi asigurării impunităţii, grupul a acceptat cooperarea, a susţinut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism şi, treptat, ar fi preluat controlul justiţiei”, a transmis Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, prin rolul său constituţional, ”Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”.
”Aceasta priveşte legăturile posibile între şirul soluţiilor discutabile -de stingere suspectă a acţiunii penale -, dispuse în dosarelor marilor corupţi şi poziţiile pe care membrii grupului şi prozeliţii lor le ocupă în instituţiile statului”, a mai transmis Lazăr.
Acesta afirmă că procurorii au ştiinţa profesională, iar instituţia lor are rolul constituţional de apărătoare a ordinii de drept [art. 131 alin.(1) din Constituţia României] - “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.
”Rolul procurorilor competenţi este de a afla adevărul despre faptele reţelelor de corupţie organizată, denunţate în dezbaterea publică”, a mai transmis fostul procuror general.
Augustin Lazăr se referă şi la contrareforma judiciară, care este frâna anticorupţiei în justiţie.
”În anul 2018, când anticorupţia funcţiona, ocupantul fotoliului de ministru al justiţiei a declarat public că «justiţia scârţiie», apoi a declanşat proceduri de revocare a procurorului şef al DNA şi a procurorului general al României pentru opoziţia la contrareformă şi apărarea publică a independenţei justiţiei. Prin ordonanţe de urgenţă succesive - care, conform rapoartelor MCV, «au stârnit reacţii extrem de negative»- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retuşuri, ea a fost consacrată în legile justiţiei din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV”, mai scrie Augustin Lazăr.
Acesta afirmă că, între altele, a fost eliminată competenţa structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupţie a magistraţilor şi înlocuită cu Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (independentă de Ministerul Public!).
Ea a fost desfiinţată apoi urmare ineficienţei şi a recomandărilor europene şi transformată în serviciul de anchete speciale.
”Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituţional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuţie. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane şi practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători şi procurori corupţi”, a mai transmis Lazăr.
Acesta se referă şi la faptul că asociaţiile magistraţilor ”au criticat renunţarea la meritocraţie, la concursul pentru ocuparea unor funcţii, amintind obligaţia asumată de România, la momentul aderării, de a crea un corp al magistraţilor recrutat exclusiv pe criterii de performanţă” – ”În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani” (Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie).
De asemenea, Augustin Lazăr se referă la blocarea şi mimarea înfăptuirii justiţiei.
”Restaurarea situaţiei anterioare reformelor judiciare de aderare la UE a blocat şi mimat înfăptuirea justiţiei: în mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acţiunii penale (care deşi lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui). Public, fenomenul a fost înţeles ca o «reciclare/albire» a marilor corupţi şi o amnistie mascată”, a mai transmis fostul procuror general.
Potrivit acestuia, sub ochii uimiţi ai românilor, ”o artă creativă de eliminare a probelor şi de speculaţiuni judiciare a fost dezvoltată de avocaţii inculpaţilor corupţi”.
”Ea a fost constant şi suspect admisă în jurisprudenţa exotică a anumitor judecători, producând reacţii publice extrem de negative. Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare, iar pe interpretarea aceloraşi probe, anularea a numeroase decizii de condamnare definitivă. Unele chiar după executarea pedepselor, Statul român fiind obligat la daune pentru pretinse erori judiciare. Văzând restaurarea, cunoscătorii domeniului au un exasperant sentiment «déjà vu», al dezmăţului judiciar din perioada 2000-2004”, se mai arată în materialul semnat de Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, cunoscătorii domeniului ştiu ceea ce urmează să se întâmple, inclusiv pierderea încrederii publice în justiţie ca serviciu public strategic.
”Ilustrând această stare de spirit, chiar Vicepreşedintele CSM declara public: ”«Justiţia română este un paradis al infractorilor!»”.
”Mecanisme judiciare suspecte şi represalii asupra magistraţilor oneşti. Media a semnalat că adeseori, prescripţia răspunderii penale a survenit în urma adoptării unui mecanism repetitiv de evitare abuzivă a aplicării legii penale şi a principiului repartizării aleatorii. Acesta consta în destructurarea completurilor de judecată înaintea pronunţării şi reluarea cercetării judecătoreşti, interpretând forţat standardele CEDO; cu dosare prescrise imputabil, pe masa judecătorilor”, se mai arată în materialul semnat de către Augustin Lazăr.
Acesta se referă la investigaţiile media care ”denunţă un tipar de conduită judiciară ilicită prin care marile dosare de corupţie sunt «îngropate» în mod sistematic prin aceste mecanisme repetitive, inclusiv cu modificarea legislaţiei”.
”S-au mai semnalat alte tipare de conduită abuzivă cuprinzând serii de acţiuni disciplinare şi de excluderi din magistratură pentru magistraţii cu conduită demnă, independentă (ţinuţi ocupaţi), care au fost infirmate apoi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calea de atac. Reacţia în serie şi vizibil disproporţionată a CSM nu a fost analizată decât în media”, a mai declarat Augustin Lazăr.
Potrivit acestuia, documentarul, inclusiv magistraţii intervievaţi (susţinuţi de sute de alţi magistraţi), denunţă fapte concrete de corupţie judiciară organizată, care au cauzat soluţii nelegale şi netemeinice, indicând dosarele, actele ilegale efectuate şi probele aferente.
”Analizele media sugerează ipoteza investigativă a unui «Pact cu diavolul: avantaje/promovări c/a impunitate/reciclare». Denunţurile acreditează ipoteza alterării legilor justiţiei ca rezultat al unei «înţelegeri murdare», prin avocaţi, între politicieni implicaţi penal şi un mic grup de magistraţi obedienţi, dar influenţi (implicaţi şi în proiectul legilor contrareformei)”, arată fostul procuror general.
El crede că aceste cazuri se impun a fi investigate urgent, iar legile justiţiei corectate cu prioritate.
”Dată fiind gravitatea fără precedent a situaţiei şi pericolul survenit pentru siguranţa statului, magistraţii solicită inclusiv o cooperare salvatoare, loială, a voinţei de stat exterioară sistemului judiciar. În acest context fără precedent, pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură cu alocarea resurselor necesare de specialitate, inclusiv cu suportul informaţional calificat al operatorilor abilitaţi conform legii”, este de părere fostul procuror general.
El apreciază că obiectul anchetelor vizează verificarea tuturor suspiciunilor rezonabile privind circumstanţele, autorii şi probele necesare aflării adevărului cu privire la practicile de corupţie organizată denunţate în dosarele citate.
”Pacea socială este dependentă de voinţa şi de capacitatea pregătirii justiţiei pentru rolul său”, îşi încheie Augustin Lazăr aprecierile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
