China şi-a reiterat apelurile pentru o soluţionare politică a conflictului din Ucraina, la împlinirea unui an de la invazia Rusiei în ţara vecină, în timp ce Beijingul se află sub o presiune tot mai mare din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi în legătură cu parteneriatul său tot mai mare cu Moscova, relatează CNN şi Reuters.
Într-un document de poziţionare publicat vineri, Ministerul de Externe al Chinei a cerut reluarea discuţiilor de pace, încetarea sancţiunilor unilaterale şi a subliniat opoziţia sa faţă de utilizarea armelor nucleare - o poziţie pe care liderul chinez Xi Jinping a comunicat-o deja liderilor occidentali încă de anul trecut.
Documentul în 12 puncte face parte din cele mai recente eforturi ale Beijingului de a se prezenta drept un mediator de pace neutru, în timp ce se străduieşte să echilibreze relaţia sa "fără limite" cu Moscova şi legăturile tot mai fragile cu Occidentul, pe măsură ce războiul se prelungeşte.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Ideea transmisă de China este că doreşte să împiedice ca războiul dintre Rusia şi Ucraina să scape de sub control şi spune că dialogul şi negocierile sunt singurele modalităţi viabile de rezolvare a crizei.
"Conflictul şi războiul nu aduc beneficii nimănui. Toate părţile trebuie să rămână raţionale şi să dea dovadă de reţinere, să evite să alimenteze focul şi să agraveze tensiunile şi să împiedice ca această criză să se deterioreze şi mai mult sau chiar să scape de sub control", se arată în document.
Pretenţia Beijingului că adoptă o poziţie de neutralitate în acest conflict este însă grav subminată de refuzul său de a recunoaşte natura conflictului - până acum a evitat să îl numească "invazie" - şi de sprijinul diplomatic şi economic acordat Moscovei. Oficialii occidentali şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistenţă militară letală, o acuzaţie negată de Beijing.
Documentul MAE chinez este în mare parte o reiterare a liniei adoptate de China de când Rusia a lansat ceea ce Moscova numeşte "operaţiunea sa militară specială", la 24 februarie anul trecut.
China s-a abţinut de la a condamna Rusia sau de a se referi la intervenţia din Ucraina ca la o "invazie" şi a criticat, de asemenea, sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Consecventă poziţiei sale, China s-a abţinut joi la votul din Adunarea Generală a ONU care a adoptat cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie prin care cere retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina, la un an de la invazie.
Războiul a intrat în al doilea an fără să se întrevadă un final, iar Rusia este izolată la Naţiunile Unite, în timp ce liderii G7 urmează să se coordoneze în privinţa unui ajutor suplimentar pentru Ucraina.
La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping ar urma să ţină un "discurs de pace" vineri pentru a marca momentul, în care este probabil să îndemne la pace, evitând în acelaşi timp condamnarea Rusiei. Ministerul de Externe a declarat că nu are informaţii despre un discurs, potrivit Reuters.
Ucraina a respins în mod constant apelurile pentru o încetare a focului în timp ce trupele ruseşti îi ocupă teritoriul, spunând că orice pauză în lupte ar permite Rusiei să îşi regrupeze trupele.
DOCUMENTUL DE PACE NU MENŢIONEAZĂ UN AGRESOR
Deşi spune că "suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor trebuie să fie susţinute în mod eficient", documentul Beijingului nu recunoaşte încălcarea suveranităţii Ucrainei de către Rusia.
O bună parte din limbajul folosit în document pare să vizeze Occidentul, notează CNN. Într-o critică voalată la adresa Statelor Unite, documentul afirmă că ar trebui abandonată "mentalitatea Războiului Rece".
"Securitatea unei regiuni nu ar trebui să fie obţinută prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare. Interesele şi preocupările legitime de securitate ale tuturor ţărilor trebuie luate în serios şi abordate în mod corespunzător", se arată în document, părând o reluare a punctului de vedere al Moscovei potrivit căruia Occidentul a provocat războiul prin extinderea NATO.
De asemenea, documentul pare să critice sancţiunile economice de amploare impuse de SUA şi de alte ţări occidentale Rusiei. "Sancţiunile unilaterale şi presiunea maximă nu pot rezolva problema; ele nu fac decât să creeze noi probleme.Ţările relevante ar trebui să înceteze să mai abuzeze de sancţiunile unilaterale împotriva altor ţări, astfel încât să contribuie la detensionarea crizei ucrainene", menţionează documentul.
China consideră că singurele sancţiuni care ar putea fi impuse Rusiei ar trebui să fie aprobate de Consiliul de Securitate al ONU - acolo unde ruşii au drept de veto - iar sancţiunile şi presiunile unilaterale "nu fac decât să creeze noi probleme".
"China se opune sancţiunilor unilaterale neautorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Ţările relevante ar trebui să înceteze să mai abuzeze de sancţiuni unilaterale şi de jurisdicţia asupra altor ţări", menţionează documentul.
CÂT DE NEUTRĂ ESTE CHINA?
Documentul a fost criticat rapid de oficialii americani, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, subliniind că războiul "s-ar putea încheia chiar mâine, dacă Rusia ar înceta să mai atace Ucraina şi şi-ar retrage forţele".
"Prima mea reacţie este că s-ar putea opri la punctul 1, care este acela de a respecta suveranitatea tuturor naţiunilor", a declarat Sullivan pentru CNN. "Ucraina nu a atacat Rusia. NATO nu ataca Rusia. Statele Unite nu atacau Rusia. Acesta a fost un război pe care Putin a ales să-l poarte", a punctat Sullivan.
Ambasadorul Uniunii Europene în China, Jorge Toledo, a declarat că documentul Chinei nu este un plan de pace, dar UE îl va studia cu atenţie, deşi a subliniat îngrijorarea UE că documentul nu menţionează un agresor. China are o responsabilitate specială de a apăra şi susţine valorile Cartei Naţiunilor Unite, a subliniat Toledo.
La rândul său, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la Beijing a calificat documentul Chinei drept "un semn bun", adăugând că Ucraina se aşteaptă ca China să fie mai activă în ceea ce priveşte sprijinul său politic. Trimisul ucrainean, Janna Leşcinska, a subliniat că Ucraina speră că Beijing va îndemna Rusia să oprească războiul şi să îşi retragă trupele.
Întrebată în ce măsură crede că China îşi menţine neutralitatea în conflict, Leşcinska a spus: "Dacă este vorba de neutralitate, atunci China ar trebui să vorbească cu ambele părţi, atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Acum vedem că partea chineză vorbeşte în principal cu Rusia, dar nu şi cu Ucraina", a reliefat ea.
În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin, consideră lipsite de fundament comentariile critice ale unor diplomaţi cu privire la document şi spune că au ca scop doar defăimarea Chinei. "Ar fi mai bine dacă ar reflecta dacă au făcut ceva pentru rezolvarea politică a crizei ucrainene", a declarat Wang Wenbin.
De când a început războiul, la câteva săptămâni după ce Beijingul şi Moscova au anunţat un parteneriat "fără limite", Xi a vorbit în mod regulat cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar niciodată cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Putin a semnalat că va continua conflictul din Ucraina, în ciuda înfrângerilor majore suferite pe câmpul de luptă din ultimul an, şi a evocat spectrul armelor nucleare. EL a salutat joi "noi frontiere" în relaţiile cu China şi a anunţat că preşedintele Xi va face o vizită la Moscova.
China declară, însă, că armele nucleare trebuie evitate.
"Armele nucleare nu trebuie să fie folosite şi războaiele nucleare nu trebuie purtate", a declarat Ministerul de Externe. "Ne opunem dezvoltării, utilizării armelor biologice şi chimice de către orice ţară, în orice circumstanţe", a asigurat Beijingul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
