Membrii NATO se grăbesc să finalizeze un plan pentru a oferi un sprijin pe termen lung Ucrainei, dar încă au diferenţe de opinie cu privire la modalitatea cea mai bună de a asigura securitatea ţării până când aceasta se va putea alătura alianţei militare occidentale, potrivit unor oficiali americani şi europeni citaţi de Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cu patru săptămâni înainte de summitul NATO de la Vilnius, care ar trebui să aprobe planul, există opinia general împărtăşită că Ucraina nu poate adera la alianţă cât timp trupele sale luptă împotriva forţelor ruseşti, o poziţie acceptată la începutul lunii iunie chiar şi de preşedintele Volodimir Zelenskii, după luni de zile în care pledase pentru o admitere rapidă.

Membrii alianţei sunt aproape de a conveni asupra unor paşi graduali pentru a consolida legăturile cu Ucraina, inclusiv asupra îmbunătăţirii modului în care NATO şi Kievul cooperează şi asupra unui program multianual pentru a ajuta Ucraina să-şi aducă forţele de securitate la standardele operaţionale şi tehnice ale NATO, potrivit oficialilor.

Însă aliaţii trebuie să-şi rezolve divergenţele cu privire la modul de abordare a dorinţei de aderare a Ucrainei. Până acum această chestiune era cuprinsă într-o declaraţie vagă, adoptată în 2008 la summitul de la Bucureşti, potrivit căreia Kievul va adera la un moment dat la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, fără a stabili însă cum şi când.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat miercuri că membrii NATO încă discută cum să răspundă aspiraţiilor de aderare ale guvernului de la Kiev. "Există o discuţie generoasă în desfăşurare în întreaga alianţă, cu o întreagă gamă de opinii", a spus Smith.

O sursă de rang înalt din cadrul NATO, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat că există "un efort intens pentru a găsi un mecanism care să aducă Ucraina mai aproape de NATO fără a o aduce propriu-zis în NATO".

SUA ŞI GERMANIA, GRIJULII SĂ NU-L PROVOACE PE PUTIN

Guverne occidentale, precum SUA şi Germania, sunt precaute în legătură cu mişcări de care se tem că ar putea duce alianţa mai aproape de intrarea într-un război activ cu Rusia, mai ales că Moscova a văzut mult timp expansiunea NATO în Europa de Est drept o dovadă a ostilităţii occidentale.

Întrebat, pe 2 iunie, despre aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că "ar fi o potenţială problemă pentru mulţi, mulţi ani".

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis forţele în Ucraina în luna februarie a anului trecut, spunând că securitatea Rusiei trebuie să fie protejată. Puţini analişti militari se aşteaptă ca recent lansata contraofensivă ucraineană să pună capăt rapid conflictului. În schimb, mulţi prezic ani şi ani de lupte.

În acest timp, sprijinul popular pentru Ucraina în Occident s-ar putea să se estompeze, iar alegerile din 2024 din SUA ar putea aduce o administraţie mai puţin dispusă să cheltuiască pentru războiul din Europa.

LIPSA CONSENSULUI, O VICTORIE PENTRU PUTIN

Întrebarea este dacă membrii alianţei pot da dovadă de unitate şi pot ajunge la un punct de vedere comun înainte de summitul din 11-12 iulie din capitala lituaniană. În caz contrar, i-ar oferi lui Putin un triumf politic şi propagandistic.

"Nimeni nu vrea să îşi asume riscul ca dezbinarea să fie afişată în mod deschis", a declarat un diplomat de rang înalt din Europa de Est.

Pentru a-i linişti pe ucraineni, Polonia şi alte câteva guverne est-europene au cerut NATO să prezinte paşi concreţi pentru o eventuală aderare şi favorizează accelerarea demersurilor în această direcţie. Alţii, în special Statele Unite şi Germania, sunt mai reticenţi în a îmbrăţişa această idee, potrivit diplomaţilor. Dar toţi sunt de acord că trebuie consolidată în continuare securitatea Ucrainei între momentul actual şi ziua în care va adera la NATO.

"Trebuie să ne asigurăm că, atunci când acest război se va încheia, vor exista aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete", a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

ARANJAMENTE DE SECURITATE BILATERALE PENTRU UCRAINA

Şeful NATO a spus că acestea vor include aranjamente între Ucraina şi o serie de aliaţi NATO. Natura exactă a acestor aranjamente face obiectul unor discuţii intense.

Unii lideri, precum Zelenski şi preşedintele francez Emmanuel Macron, au cerut ca Ucraina să primească "garanţii de securitate".

Oficialii americani preferă termenul mai blând de "angajamente de securitate". Aceştia au refuzat să definească ce ar putea reprezenta aceste angajamente, dar au declarat că lucrează la un mecanism care ar permite ţărilor individuale să ofere Kievului ajutor militar pe termen lung.

"Ceea ce veţi vedea, pe măsură ce se apropie Vilnius, sunt discuţii sporite despre cum ar putea arăta acest mecanism cu sprijinul multor aliaţi şi parteneri ai noştri", a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA.

Diplomaţii şi oficialii au declarat că opţiunile aflate în discuţie includ continuarea livrărilor de arme, muniţii şi echipamente avansate, care se ridică deja la zeci de miliarde de dolari.

MODELUL SUA-ISRAEL

Unii au sugerat să fie luate drept eventual model acordurile SUA cu Israelul, astfel încât statele NATO să ofere asistenţă militară bilaterală fixă pentru o perioadă lungă de timp.

Gabrielle Tarini, coautoare a unui raport al RAND Corporation privind reconstrucţia Ucrainei, a declarat că, până când Ucraina poate adera la NATO, alianţa trebuie să exploreze astfel de măsuri.
 "Găsirea unei abordări care să fie suficient de puternică pentru a descuraja un nou atac rusesc, dar care să nu provoace neapărat Rusia va fi cheia aici pentru aranjamentele de securitate", a spus ea.

Măsuri mai simbolice sunt, de asemenea, în lucru. Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca o Comisie NATO-Ucraina, un forum de cooperare, să fie modernizată pentru a deveni un Consiliu NATO-Ucraina, unde Kievul ar fi acceptat ca partener egal. NATO va consolida de asemenea un program de ajutor neletal pentru forţele de securitate ucrainene, pentru a le ajuta să facă tranziţia de la standardele din epoca sovietică la cele ale NATO, a mai spus Stoltenbeg.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.