Procurorul din Georgia care a preluat dosarul de interferenţă în alegerile din 2020 după ce procurorul iniţial, Fani Willis, a fost descalificată, a anunţat miercuri că renunţă la acuzaţiile împotriva preşedintelui Donald Trump şi a co-inculpaţilor săi, închizând astfel ultimul capitol al unei acţiuni legale considerate cândva o ameninţare gravă la adresa viitorului politic al lui Donald Trump, informează NBC News şi CNN.
„În opinia mea profesională, cetăţenii din Georgia nu au nimic de câştigat dacă acest caz va fi instrumentat în continuare timp de încă cinci până la zece ani”, a scris procurorul Pete Skandalakis, afirmând că renunţă la caz „în interesul justiţiei şi pentru a promova caracterul definitiv al hotărârilor judecătoreşti”.
Pete Skandalakis, care a preluat cazul după ce procurorul districtual din comitatul Fulton, Fani Willis, a fost descalificată, a declarat că acest caz este „fără precedent”.
Avocatul apărării lui Trump, Steve Sadow, a lăudat decizia într-un comunicat. „Persecuţia politică a preşedintelui Trump de către procurorul general Fani Willis, care a fost descalificată, s-a încheiat în sfârşit. Acest caz nu ar fi trebuit să fie intentat niciodată. Un procuror corect şi imparţial a pus capăt acestei lupte juridice”, a comentat Sadow.
Donald Trump şi alte persoane erau suspectate în acest dosar că au încercat să răstoarne rezultatul alegerile prezidenţiale din 2020. Această decizie a procurorului înseamnă că Trump a scăpat de pericolul penal pentru încercările sale de a nu recunoaşte înfrângerea electorală suferită în 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden.
Cazurile federale împotriva lui Donald Trump, intentate de procurorul special Jack Smith pentru interferenţă în alegeri, care a dus la revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul SUA, şi pentru gestionarea necorespunzătoare a documentelor clasificate, au fost abandonate anterior.
Skandalakis a declarat că a luat în considerare separarea cazului lui Trump de cel al co-inculpaţilor săi şi încercarea de a-i judeca mai întâi pe aceştia, în aşteptarea încheierii celui de-al doilea mandat al lui Trump. Cu toate acestea, el a afirmat că un astfel de demers „ar fi atât ilogic, cât şi excesiv de împovărător şi costisitor pentru stat şi pentru comitatul Fulton”.
Acuzaţiile istorice de interferenţă au fost formulate împotriva lui Trump şi a altor 18 persoane la 14 august 2023 de către procurorul districtual Fani Willis din comitatul Fulton, Georgia, o democrată, care a lansat o anchetă de lungă durată asupra presupusei interferenţe a lui Trump în alegerile din Georgia la începutul anului 2021. Ancheta a început la scurt timp după ce a devenit publică o convorbire telefonică din ianuarie în care Trump făcea presiuni asupra secretarului de stat Brad Raffensperger, un coleg republican, pentru a „găsi” voturile necesare pentru ca el să câştige alegerile prezidenţiale în acel stat.
Willis a fost în cele din urmă îndepărtată din caz după o lungă luptă juridică privind autoritatea sa.
Când Trump a câştigat preşedinţia SUA, în 2024, acest lucru a pus sub semnul întrebării urmărirea penală, iar miercuri, Skandalakis, directorul Consiliului Procurorilor din Georgia, a emis ordinul final.
Cazul, de mare vizibilitate, a atins apogeul într-un mod dramatic când Trump s-a predat în închisoarea din Atlanta, pentru puţin peste 20 de minute, în august 2023, şi a fost obligat să-şi facă celebra fotografia de identificare (mugshot), o premieră pentru un fost preşedinte american.
Cazul avea cele mai mari şanse, dintre diversele acuzaţii penale care îl vizau pe Trump, să ajungă în instanţă, deoarece era un caz de stat gestionat de un procuror local din Georgia, şi nu acuzaţii federale în cazul cărora putea beneficia de graţiere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
