Un diplomat iranian, Assadollah Assadi, în vârstă de 48 de ani, şi alţi trei iranieni sunt judecaţi vineri, în Belgia cu privire la planificarea unui atentat cu explozivi vizând o reuniune a unor opozanţi ai regimului de la Teheran, în apropiere de Paris, în vara lui 2018, un dosar care a provocat tensiuni între Franţa şi Iran, relatează AFP.
Atentatul - dejucat de către autorităţile belgiene - viza, la 30 iunie 2018, la Villepinte, în apropiere de Paris, marea adunare anuală a Consiliului Naţional al Rezistenţei Iraniene (CNRI), o coaliţie de opozanţi din care face parte gruparea Mujehedinii Poporului (MEK).
În octombrie 2018, Parisul a acuzat Ministerul iranian al Informaţiilor că se află în spatele acestui atentat ratat, acuzaţii respinse de către Teheran.
Diplomatul Assadollah Assadi, în vârstă de 48 de ani - care riscă închisoarea pe viaţă şi neagă faptele care-i sunt reproşate- a fost ”identificat cu certitudine drept un agent al serviciilor de informaţii”, potrivit unei surse diplomatice franceze.
În dimineaţa lui 30 iunie 2018, un cuplu de belgiano-iranieni cu domiciliul la Antwerpen (nord) a fost arestat de către poliţia belgiană, la Bruxelles, în posesia a 500 de grame de TATP şi a unui detonator, în maşină.
Arestarea a avut loc în ultimul moment, iar adunarea a putut să aibă loc cu invitaţi americani, între care şi Rudy Giuliani, britanici şi francezi.
În prezent, aproximativ 20 dintre aceste personalităţi sunt parte civilă în procedura penală, alături de CNRI, inclusiv franezo-columbiana Ingrid Betancourt, o fostă ostatică FARC.
”TERORISM DE STAT DOVEDIT”
În banca acuzaţilor, la Tribunalul Corecţional din Antwerpen, cuplul arestat - Nassimeh Naami, în vârstă de 36 de ani, şi Amir Saadouni, în vârstă de 40 de ani - compare alături de Assadollah Assadi şi de alt presupus complice, Mehrdad Arefani, în vârstă de 57 de ani.
Cei patru au fost inculpaţi cu privire la ”tentative de asasinat cu caracter terorist” şi ”participare la activităţi ale unui guvern terorist”.
Ei riscă închisoarea pe viaţă.
Assadollah Assadi, prezentat de acuzare drept coordonatorul planului, se afla la acea vreme în post la Ambasada Iranului la Viena. El a fost arestat în timpul unei deplasări în Germania, unde nu mai beneficia de imunitate diplomatică.
Mehrdad Arefani, un poet iranian exilat în Belgia la începutul anilor 2000, a fost arestat în Franţa. El a fost predat justiţiei belgiene în 2018, în baza unui mandat de arestare european.
Părţile civile îl prezintă drept un apropiat al lui Assadi, cu care discuta frecvent la telefon, cu ajutorul unei cartele SIM austriece, găsită asupra sa.
În faţa autorităţilor, cei doi au negat că s-ar cunoaşte.
”Ne aflăm în faţa unui terorism de stat dovedit”, a denunţat Georges-Henri Beauthier, unul dintre avocaţii belgieni care reprezintă CNRI.
Avocaţii susţin că explozivul, foarte puternic, ar fi putut cauza mulţi morţi.
Avocatul lui Assadollah Assadi, Dimitri de Béco, a denunţat la rândul său un ”proces politic pe care încearcă să-l facă părţile civile”, în dispreţul prezumţiei de nevinovăţie.
Dezvăluit de către parchetul belgian la două zile după arestarea de la Bruxelles, acest plan de atentat a provocat furia preşedintelui iranian Hassan Rohani, aminteşte expertul francez François Nicoullaud.
”Aflat în vizită la acel moment în Europa, el era absolut furios din cauza acestei operaţiuni a serviciilor (iraniene de informaţii), care au avut geniul să intervină în contracurent faţă de Guvern”, declară acest fost ambasador al Franţei la Teheran.
La acea vreme, Hassan Rohani depunea eforturi să păstreze bunăvoinţa europenilor în spinosul doar nuclear iranian, după ce Donald Trump tocmairetrăsese, în mai, Statele Unite tocmai din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
După ce Parisul a arătat cu degetul serviciile iraniene de informaţii în planul de la Villepinte, Teheranul, prin vocea purtătorului de cuvânt al diplomaţiei sale, a dezminţit şi a denunţat un ”complot” al ”anumitor sfere” cu scopul de a dăuna dosarului nucelar.
François Nicoullaud spune că este doar o perdea de fum. ”Acest lucru nu este serios”, subliniază analistul.
Printr-o coincidenţă, acest proces intervine imediat după eliberarea unei cercetătoare australiano-britanice, condamnată în Iran de spionaj în favoarea Israelului şi eliberată în schimbul eliberării a trei iranieni, implicaţi într-un plan al unui atentat eşuat la Bangkok, în Thailanda.
Acest proces cade într-un moment prost pentru Teheran, în contextul în care, miercuri, Hassan Rohani l-a îndemnat pe preşedintele ales american Joe Biden la deschiderea unui nou capitol cu Iranul şi la revenirea la ”situaţia de dinainte” de Donald Trump.
Procesul durează două zile, vineri şi joia viitoare.
Tribunalul urmează să delibereze apoi, la începutul lui 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
