Alegătorii din landul estic Saxonia-Anhalt se vor prezenta duminică la urne, într-un scrutin în urma căruia partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) speră să ajungă la putere pentru prima dată şi să marcheze o schimbare istorică în politica germană, relatează Reuters.
Premierul landului, Sven Schulze, din partea Partidului Creştin-Democrat (CDU) al cancelarului Friedrich Merz, afirmă că alegerile din Saxonia-Anhalt reprezintă „o decizie care va stabili cursul viitor al Germaniei”.
Sondajele de opinie din acest land indică un sprijin de peste 40% pentru AfD, care doreşte să restricţioneze imigraţia, să restabilească legăturile cu Rusia şi să renunţe la euro, fiind cu 15-20 de puncte procentuale în faţa CDU, care guvernează într-o coaliţie cu Social-Democraţii (SPD) de centru-stânga şi cu Democraţii Liberi (FDP), susţinători ai pieţei libere.
Majoritatea celorlalte partide participante la alegeri au refuzat să coopereze cu AfD, desemnat de biroul local al serviciului de informaţii interne al Germaniei drept partid de extremă dreaptă, ceea ce înseamnă că o coaliţie condusă de CDU ar putea împiedica acest partid să ajungă la putere în Saxonia-Anhalt.
Însă amploarea sprijinului de care se bucură, alimentată de deziluzia faţă de guvernul nepopular al cancelarului Friedrich Merz de la Berlin, a scos la iveală cât de mult s-a schimbat scena politică germană în decursul celor aproximativ zece ani de la înfiinţarea partidului, în 2013.
„CEL MAI PERICULOS OM DIN GERMANIA”
Ulrich Siegmund, bărbatul de 35 de ani care speră să devină primul premier de land din rândul AfD, a făcut campanie timp de luni de zile, atrăgând mulţimi la mitinguri aglomerate în sălile comunale şi pieţele din întregul land.
„Vreau înapoi frumoasa, vechea şi sigura mea Germanie”, le spune el susţinătorilor la mitingurile sale.
Înfiinţat în vestul Germaniei în plină criză a datoriilor din zona euro, partidul AfD şi-a atras din ce în ce mai mult sprijin în fostele landuri comuniste din est, unde sondajele arată un sentiment persistent de nemulţumire faţă de rezultatele reunificării din 1990.
Siegmund, care respinge eticheta de extremă dreaptă, afirmă că vorbeşte „limba poporului” având o abordare zâmbitoare care evită retorica colegilor de partid precum Bjoern Hoecke din landul vecin Turingia, care a fost condamnat de două ori pentru utilizarea sloganurilor naziste.
El a ignorat criticile potrivit cărora politicile sale ar agrava problemele unui land cu o populaţie în scădere, care, potrivit economiştilor, va depinde de imigraţie pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă din sectoare precum sănătatea, turismul şi marea industrie chimică a landului.
Regiunea a suferit, alături de restul Germaniei, în timpul recentei recesiuni, rata şomajului situându-se în jurul valorii de 8%. Însă economiştii afirmă că Saxonia-Anhalt, un land cu un caracter preponderent rural, s-a descurcat relativ bine în ultimii ani, odată cu înfiinţarea unor noi sectoare industriale, inclusiv logistica şi energia regenerabilă.
„Privind în ansamblu ultimii 10–15 ani, dezvoltarea economică din Saxonia-Anhalt a fost mai mult decât satisfăcătoare. Aş spune chiar că a fost destul de bună”, a declarat Thomas Brockmeier, preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ din Halle-Dessau.
În schimb, Siegmund s-a concentrat pe probleme care variază de la imigranţii şi solicitanţii de azil „străini din punct de vedere cultural” până la profesorii de stânga, ideologia de gen sau costul pentru industria germană al pierderii accesului la petrolul şi gazul rusesc ieftin, ca urmare a sprijinului acordat Ucrainei.
Cea mai influentă revistă de ştiri din Germania, „Der Spiegel”, l-a numit pe Siegmund „cel mai periculos om din Germania” într-un articol de copertă publicat luna trecută. Siegmund însuşi, un utilizator experimentat al reţelelor sociale, a considerat titlul drept „o reclamă bună” şi a postat pe contul său de Instagram o înregistrare video în care apare semnând coperta.
ALEGERI DECISIVE
În întreaga Europă, partidele anti-sistem au înregistrat câştiguri, iar votul de duminică va fi un test pentru a vedea dacă extrema dreaptă poate forma un guvern în cea mai mare economie a continentului.
AfD consideră Saxonia-Anhalt - urmată în această lună de alte două alegeri regionale în regiunea nord-estică Mecklenburg-Vorpommern şi în Berlin - drept o rampă de lansare către victoria în alegerile naţionale prevăzute pentru 2029.
Deşi sprijinul de care se bucură este cel mai puternic în est, partidul a obţinut aproximativ 20% la alegerile din landurile vestice Baden-Württemberg şi Renania-Palatinat de la începutul acestui an, subliniind popularitatea sa în creştere la nivel naţional.
Guvernele landurilor din Germania alcătuiesc camera superioară a parlamentului, Bundesratul, şi deţin competenţe extinse în domeniul educaţiei, culturii şi securităţii interne, iar un guvern de land condus de AfD ar complica activitatea politică de zi cu zi a lui Merz.
Săptămâna aceasta, ministrul de interne al Turingiei, membru al SPD, a avertizat că un ministru de interne al unui land din rândul AfD ar reprezenta un „risc flagrant pentru securitatea Republicii Federale”, din cauza posibilităţii ca informaţii de securitate să ajungă la grupuri extremiste.
„Modelul bazat pe consens cu care ne-am obişnuit în Germania în ultimele decenii este acum ameninţat”, a declarat Janos Richter, analist la Verfassungsblog, un forum dedicat dreptului constituţional şi dreptului public.
CUM AR ARĂTA UN GUVERN REGIONAL CONDUS DE AfD ÎN GERMANIA?
Siegmund a promis că va recruta funcţionari cu simpatii politice din alte landuri pentru a ajuta un guvern al AfD să impună schimbări în şcoli, în forţele de ordine şi în centrele de azil, indicând posibile ciocniri cu guvernul federal şi cu alte landuri.
Partidul şi-a prezentat planurile în programul electoral „Viziunea 2026”.
IMIGRAŢIE
Conform programului electoral, o Saxonia-Anhalt condusă de AfD ar lansa o ofensivă de expulzare la nivel de land şi ar înfiinţa un grup de lucru pentru a coordona deportări mai rapide, urmând exemplul eforturilor Statelor Unite de a combate migraţia.
Partidul a declarat că va încuraja întreprinderile mici şi mijlocii să adopte inteligenţa artificială şi să-şi digitalizeze procesele prin intermediul unor stimulente, în loc să apeleze la lucrători migranţi calificaţi proveniţi din medii pe care le-a numit „străine din punct de vedere cultural”.
AfD, care urmăreşte strângerea legăturilor cu Rusia, ar pleda, de asemenea, pentru retragerea statutului de refugiat de război pentru ucrainenii aflaţi în Germania, atât timp cât conflictul rămâne concentrat în estul Ucrainei, argumentând că aceştia ar trebui să caute refugiu în vestul Ucrainei.
ŞCOLI, RELIGIE ŞI CULTURĂ
Sub guvernarea AfD, copiii refugiaţilor ar fi plasaţi în clase separate pentru a transmite mesajul că „şederea lor în Germania este doar temporară” şi pentru a preveni „diverse forme de stres” la ceilalţi copii cauzate de prezenţa unor culturi diferite.
Copiii cu dizabilităţi nu ar mai învăţa în aceeaşi clasă cu cei fără dizabilităţi, ci ar fi trimişi la şcoli speciale.
Şcolilor li s-ar interzice să arboreze steaguri cu curcubeu, în locul acestora fiind arborat zilnic steagul naţional german. Imnul naţional ar trebui cântat de elevi şi personalul şcolii cu ocazia evenimentelor şcolare.
Guvernul ar „epuiza toate căile legale” pentru a limita manifestările islamice, inclusiv prin interzicerea chemării la rugăciune şi prin stabilirea modului în care sunt decorate moscheile.
Ar aduce schimbări majore în programa şcolară printr-o „politică culturală patriotică”, punând un accent mai mare pe conducătorii medievali şi pe personalităţile marcante ale istoriei germane din secolul al XIX-lea, precum „Cancelarul de Fier”, Otto von Bismarck. Măsurile de sprijin social şi psihologic, precum şi cele de integrare, ar fi eliminate.
De asemenea, s-a angajat să desfiinţeze structura actuală a sistemului public de radiodifuziune din stat şi să retragă finanţarea de stat de la unele instituţii culturale.
FAMILIA
Pentru a combate îmbătrânirea populaţiei din Germania, partidul respinge încercările de a atrage mai mulţi imigranţi şi ar oferi, în schimb, stimulente financiare cetăţenilor germani pentru a avea copii.
Partidul susţine că o mai mare acceptare a „deviărilor sexuale şi a stilurilor de viaţă nereproductive” a contribuit la scăderea natalităţii şi promite să promoveze în mod agresiv structurile familiale „tradiţionale”, formate din mamă, tată şi copii.
De asemenea, AfD ar face presiuni pentru a restricţiona accesul copiilor şi adolescenţilor la blocanţii de pubertate şi la terapiile hormonale de afirmare a genului, pentru a contracara ceea ce numeşte o „tendinţă” crescândă către disforia de gen.
Medikatv.ro
