Germania le cere partenerilor săi europeni să introducă restricţii mai dure pentru cetăţenii ruşi care intră în UE cu vize turistice, după recente atacuri de sabotaj pe care Berlinul le-a atribuit Moscovei. Autorităţile germane anchetează un cetăţean belarus, care deţine şi paşaport rusesc, în legătură cu o presupusă tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, cu ajutorul dronelor şi explozibililor, relatează The Guardian.
Bărbatul ar fi intrat în spaţiul Schengen cu o viză turistică emisă de ambasada Italiei la Minsk, capitala Belarusului. Surse din domeniul securităţii au declarat că acesta nu pare să fi călătorit vreodată prin Italia.
Ministerul german de Externe s-a plâns că sunt eliberate prea multe vize pentru cetăţenii ruşi.
„Numărul vizelor acordate cetăţenilor ruşi pentru vacanţe în Uniunea Europeană este prea mare”, a declarat un purtător de cuvânt.
Surse apropiate guvernului spun că numărul foarte mare de vize acordate ruşilor contravine spiritului sancţiunilor impuse în contextul războiului din Ucraina şi face imposibil de stabilit cine intră în UE şi în ce scop.
Datele arată că Italia a emis în 2025 mai multe vize Schengen decât orice alt stat din bloc. Italia, Franţa şi Spania au primit împreună trei sferturi din totalul cererilor de viză depuse de cetăţenii ruşi, potrivit Euractiv.
Italia a acordat anul trecut mai multe vize cetăţenilor belaruşi decât orice alt stat membru al UE, iar numărul acestora a crescut puternic după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Potrivit statisticilor Comisiei Europene analizate de publicaţia italiană Linkiesta, Italia a emis doar 2.968 de vize pentru cetăţeni belaruşi în 2021, comparativ cu 50.709 anul trecut.
O tendinţă similară se observă şi în cazul Rusiei. Numărul vizelor italiene acordate cetăţenilor ruşi a crescut de la 63.894 în 2021 la peste 165.000 în 2025, aproape triplându-se în pofida războiului.
Guvernul german a anunţat în această săptămână măsuri de ripostă împotriva Kremlinului, după ce a afirmat că serviciile ruse de informaţii s-ar afla, cel mai probabil, în spatele presupusului complot de la Leipzig. Printre măsuri se numără închiderea consulatului rus de la Bonn, convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul de Externe şi intensificarea monitorizării aşa-numitei flote din umbră a Rusiei, formată din nave folosite pentru transportul petrolului în Marea Baltică.
UE a anunţat, de asemenea, cel de-al 22-lea pachet de sancţiuni şi a precizat că extinde lista cetăţenilor ruşi cărora li se va interzice intrarea în Uniune.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a dispus verificarea vizei emise suspectului belarus în cazul Leipzig.
„Există o procedură pentru acordarea vizelor, deoarece trebuie îndeplinite anumite condiţii”, a declarat Tajani. „Dacă persoanele îndeplinesc aceste condiţii şi nu există vreo alertă individuală în privinţa lor, viza este acordată. Dacă asta s-a întâmplat, vom încerca să înţelegem de ce a fost emisă acea viză.”
Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia au încetat aproape complet să mai acorde vize cetăţenilor ruşi, adoptând restricţii naţionale care merg mai departe decât măsurile UE. În schimb, alte câteva state membre au continuat să acorde un număr mare de vize, în unele cazuri chiar mai multe decât înainte.
„Ţările aflate geografic mai aproape de Rusia sau care au minorităţi ruse importante îşi închid complet frontierele sau reduc drastic numărul vizelor pe care le acordă, inclusiv studenţilor”, a declarat Eleonora Tafuro Ambrosetti, cercetătoare principală şi co-directoare a Centrului pentru Rusia, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Institutului Italian pentru Studii Politice Internaţionale (ISPI).
Medikatv.ro
