Nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice din Serbia să-şi reducă semnificativ producţia, până la 20% din capacitatea lor, a declarat duminică ministrul sârb al Energiei, îndemnând populaţia la un consum „raţional” de energie electrică, informează AFP.
„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a declarat ministrul sârb Dubravka Djedovic Handanovic la televiziunea naţională (RTS).
Aceste două centrale, situate la aproximativ 240 km sud-est de Belgrad, la graniţa cu România, asigură aproximativ 18% din producţia anuală de energie electrică a Serbiei.
Debitul este în prezent de aproximativ 1.500 m³/s, egal cu nivelurile minime similare înregistrate în 1985 şi în 2003, a precizat ministrul.
De altfel, „pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cea mai scăzută producţie la centralele de la Djerdap de la punerea lor în funcţiune” în anii 1970, a afirmat Handanovic.
Aproximativ 70% din energia electrică din Serbia este furnizată de centralele termice, iar 30% de centralele hidroelectrice.
Din cauza deficitului prelungit de precipitaţii şi a căldurii extreme care afectează Europa încă din primăvară, nivelul apelor Dunării a atins, în unele locuri, un minim istoric.
Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitaţii semnificative pe cursul fluviului încă cinci sau şase săptămâni.
Ungaria a anunţat duminică oprirea singurei sale centrale nucleare de la Paks, pentru prima dată în 44 de ani.
Producţia de energie electrică este afectată din acelaşi motiv şi în România, şi în Bulgaria, potrivit ministrului sârb, în timp ce consumul este în creştere din cauza utilizării aparatelor de aer condiţionat, pe fondul unui nou val de căldură extremă.
„Toţi aceşti factori exercită presiune asupra cantităţilor disponibile de energie electrică şi asupra preţurilor”, a spus ea, precizând că consumul actual din Serbia se ridică la aproximativ 105 GWh pe zi, faţă de 110-115 GWh în timpul iernii, în perioadele de frig extrem.
„Fac apel la cetăţeni să consume energia electrică în mod raţional, pentru a contribui la depăşirea acestei perioade de secetă”, a spus ea.
Situaţia de-a lungul Dunării în Serbia este cea mai critică în nord, lângă graniţa cu Ungaria şi Croaţia, unde debitul a fost duminică dimineaţă de 750 m³/s, potrivit Institutului Meteorologic Sârb.
În această zonă, nivelul apei râului se află la cel mai scăzut nivel istoric de câteva zile şi continuă să scadă.
Această situaţie a obligat autorităţile să oprească o pompă care deviază apa din Dunăre către un sistem de canale cu o lungime de 960 km şi care permite irigarea a peste un milion de hectare de terenuri arabile din nordul ţării.




























