Letonia a anunţat că nu poate accepta un acord propus care ar ridica sancţiunile UE împotriva oligarhilor Alişer Usmanov şi Mihail Fridman, care au legături cu Rusia, în schimbul menţinerii sub sancţiuni a altor mii de persoane şi întreprinderi, relatează Reuters şi Ukrainska Pravda.
Conform propunerii, sancţiunile împotriva lui Usmanov şi Fridman ar fi ridicate, dar cele împotriva a aproximativ 3.000 de alte persoane şi entităţi legate de Rusia ar fi reînnoite pentru trei ani.
Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a scris pe X că ţara sa nu susţine proiectul de rezoluţie din cauza iniţiativei de a-i elimina de pe listele oligarhilor ruşi sancţionaţi pe Alişer Usmanov şi Mihail Fridman.
"Situaţia nu este clară. Prelungirea sancţiunilor necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Dacă până la expirarea termenului stabilit nu se va ajunge la un acord, va fi pusă în pericol prelungirea sancţiunilor pentru întreaga listă, nu doar pentru Alişer Usmanov şi Mihail Friedman", a declarat el.
Potrivit acestuia, prelungirea sancţiunilor cu 36 de luni ar fi un pas corect, însă preţul acestui lucru "nu poate fi pur şi simplu excluderea acestor două persoane de pe lista sancţiunilor".
"Letonia nu poate fi de acord cu o astfel de propunere", a subliniat premierul ţării.
Tocmai de aceea, potrivit acestuia, marţi, el şi ministrul de externe al ţării, Baiba Braže, vor "colabora cu Bruxelles-ul şi Parisul pentru a găsi o soluţie care să corespundă intereselor Letoniei".
"Vom căuta sprijin pentru poziţia Letoniei în cadrul Uniunii Europene. Am convocat pentru mâine (miercuri - n.r.) o şedinţă de urgenţă a Consiliului de Miniştri pentru a discuta această chestiune. Atât timp cât Rusia continuă războiul, presiunea europeană trebuie să se intensifice, nu să devină mai convenabilă pentru Kremlin", a adăugat Kulbergs.
Următoarea reuniune a ambasadorilor UE urma să înceapă marţi, la ora 9:00, pentru a încerca să rezolve impasul, au declarat diplomaţii.
Regimul actual de sancţiuni, a cărui listă a început să fie întocmită de UE încă din 2014, vizează persoanele fizice şi juridice responsabile de acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei. Din 2022, pe listă se află liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, elita conducătoare a Rusiei şi oligarhii de frunte, precum şi fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.
FRANŢA A STÂRNIT FURIA PRIN DEMERSUL DE A RIDICA SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA LUI USMANOV
La 14 septembrie, UE a prelungit regimul de sancţiuni privind încălcarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei cu o perioadă de şapte zile, întrucât Slovacia şi Franţa continuau să insiste asupra eliminării de pe listă a doi oligarhi ruşi.
Anterior, surse din cercurile diplomatice franceze au explicat de ce la Paris se doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva lui Usmanov. Ulterior s-a aflat că Franţa intenţionează să "schimbe" scoaterea lui Usmanov de pe listele de sancţiuni cu eliberarea câtorva dintre cetăţenii săi, care se află în prezent în închisorile din Azerbaidjan.
Ultima dată, valabilitatea sancţiunilor personale a fost prelungită pe 14 martie. Atunci, Slovacia a insistat până în ultima clipă pentru excluderea din lista oligarhilor ruşi a lui Mihail Friedman şi Alişer Usmanov.
Toate sancţiunile - constând în îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie, impuse ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina - urmează să expire marţi la miezul nopţii, cu excepţia cazului în care cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene vor lua o decizie unanimă de a le reînnoi.
"Prelungirea sancţiunilor cu 36 de luni ar fi măsura corectă. Cu toate acestea, preţul pentru aceasta nu trebuie să fie pur şi simplu eliminarea ambilor indivizi de pe lista sancţiunilor. Letonia nu poate accepta o astfel de ofertă", a postat luni seara târziu pe X prim-ministrul leton Andris Kulbergs.
Spre surprinderea şi furia multora dintre partenerii săi din UE şi a Ucrainei, Franţa s-a alăturat în această lună Slovaciei în eforturile de a obţine ridicarea sancţiunilor împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Usmanov. Luxemburgul a cerut apoi acelaşi tratament pentru Fridman, cetăţean rus.
Franţa a luat această măsură după ce a fost supusă, potrivit propriilor declaraţii, presiunilor din partea Azerbaidjanului, întrucât această ţară reţine cel puţin doi cetăţeni francezi, au declarat trei diplomaţi europeni pentru Reuters săptămâna trecută. Vineri, un diplomat azer de rang înalt a respins aceste afirmaţii.
Ambii oligarhi au contestat acuzaţiile aduse împotriva lor şi au iniţiat acţiuni în justiţie pentru a încerca să obţină ridicarea sancţiunilor.
Fridman solicită 16 miliarde de dolari de la Luxemburg într-un caz care a ajuns la arbitraj. Diplomaţi ai UE au declarat că Luxemburgul a susţinut că argumentul său în favoarea menţinerii sancţiunilor UE împotriva lui Fridman ar putea fi slăbit dacă sancţiunile împotriva lui Usmanov ar fi ridicate.
Ambasadorii ţărilor membre ale UE urmau să reia marţi dimineaţă discuţiile pentru a încerca să rezolve impasul, au declarat diplomaţii.




























