Doi lideri nordici îl îndeamnă pe Putin să pună capăt războiului din Ucraina, într-un contact direct rar între europeni şi liderul de la Kremlin. Iniţiativa stârneşte însă scepticism şi critici din partea altor doi nordici

Liderii Finlandei şi Norvegiei l-au sunat marţi pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-l îndemna să pună capăt războiului din Ucraina, rupând astfel cu o practică de lungă durată a liderilor din Europa de Vest de a evita contactul direct cu Kremlinul. De altfel, iniţiativa a fost primită cu răceală şi scepticism de alţi doi lideri nordici - premierul danez Mette Frederiksen şi cel suedez, Ulf Kristersson, relatează Reuters.

Apelul preşedintelui finlandez Alexander Stubb şi al prim-ministrului norvegian Jonas Gahr Stoere a reprezentat o încercare de a influenţa procesul diplomatic după ce preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a schimbat poziţia în favoarea Rusiei, iar relaţiile SUA cu Ucraina au atins cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni.

Stoere a declarat că el şi Stubb au discutat cu Putin timp de aproximativ 90 de minute, iar apoi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-o declaraţie comună, aceştia au legat iniţiativa de discuţiile de pace planificate între oficialii ruşi, ucraineni şi americani la Abu Dhabi luna viitoare, primele de acest fel din februarie.

Moscova şi Kievul rămân la distanţă mare în ceea ce priveşte modul de a pune capăt războiului care a început odată cu invazia Rusiei în februarie 2022, iar atacurile aeriene de lungă distanţă ale ambelor părţi s-au intensificat în acest an, în timp ce liniile de luptă au rămas în mare parte neschimbate.

„Discuţia (cu Putin) a fost sinceră şi de fond. Suntem ţări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securităţii noastre şi a celei europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuţii directe”, a declarat Stubb.

Stoere a afirmat că el şi Stubb au „subliniat importanţa dezescaladării”. Ambii şi-au exprimat sprijinul ferm faţă de Ucraina.

CRITICI

Stubb şi Stoere au afirmat că au acţionat în calitate de lideri ai ţărilor lor respective şi nu în numele Europei, şi că s-au „consultat temeinic cu toţi partenerii”.

În declaraţiile ulterioare adresate jurnaliştilor finlandezi, Stubb a afirmat că toţi aliaţii occidentali au fost consultaţi cu privire la această iniţiativă, adăugând că Ucraina a solicitat deschiderea unui nou canal de comunicare şi că Europa nu mai poate rămâne un simplu spectator al eforturilor de pace, tratând Rusia cu „tăcerea”.

Însă prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că ceilalţi lideri europeni nu au fost informaţi cu privire la discuţii. „Impresia mea este că toată lumea doreşte pacea, cu excepţia lui Putin însuşi. Am aşteptări destul de reduse de la acest tip de conversaţie”, a declarat Kristersson pentru cotidianul suedez DN.

Şi prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat că nu vede semne că Rusia ar dori pacea, adăugând, într-o critică voalată la adresa iniţiativei finlandezo-norvegiene: „Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc să acţioneze pe cont propriu”.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că le-a spus lui Stubb şi Stoere că „în astfel de contacte sunt necesare prudenţă şi vigilenţă absolute”.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că apelul a fost coordonat cu Kievul şi că reprezintă „abordarea corectă”.

„Salutăm un astfel de sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice şi pentru procesul de pace”, a spus el, adăugând că speră, de asemenea, ca un armistiţiu local în jurul oraşului Oleşkî, ocupat de ruşi, să poată „deschide calea către alte etape ale procesului de pace”.

Rusia a acuzat frecvent guvernele europene că alimentează războiul prin înarmarea Ucrainei şi refuzul discuţiilor directe.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat că preşedintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul lider al UE care a vorbit cu Putin - într-o convorbire telefonică din vară care nu a dat rezultate şi nu a fost făcută publică. Sursa a precizat că Putin le-a spus lui Stubb şi Stoere că implicarea europeană este binevenită, dar războiul trebuie să se încheie „ţinând cont de realităţile de pe teren”.

NICIUN SEMN DE COMPROMIS DIN PARTEA KREMLINULUI

Întrebată ce înseamnă acest lucru, persoana respectivă a răspuns că aceasta înseamnă că Rusia nu va face compromisuri în ceea ce priveşte obiectivul său de a cuceri întreaga regiune ucraineană a Donbasului. Europenii au răspuns afirmând că este necesară o pace „dreaptă”, a mai dezvăluit sursa.

Comunicatul Kremlinului refetitor la convorbire nu a sugerat, de asemenea, nicio flexibilizare a poziţiei lui Putin. „S-a subliniat că realizarea unei păci juste şi pe termen lung este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federaţiei Ruse sunt luate în considerare pe deplin şi necondiţionat”, se arată în comunicat. „În acelaşi timp, s-a atras atenţia asupra politicilor conflictuale ale ţărilor din UE şi NATO, care contribuie la prelungirea ostilităţilor”, a transmis Kremlinul.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuţia telefonică de marţi nu a adus nimic nou în ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, războiul informaţional fiind susceptibil să se intensifice, şi că ţările europene caută pur şi simplu să-şi atribuie un rol în procesul de negociere.

Liderii din Europa de Vest au refuzat în mare parte să discute cu Putin, în speranţa de a-l izola. Însă aceştia au fost marginalizaţi în eforturile de pace conduse de preşedintele SUA, Donald Trump, care este perceput în multe capitale europene ca fiind imprevizibil şi predispus să ia partea lui Putin în detrimentul Ucrainei.

Această percepţie a fost întărită de acordurile încheiate luna aceasta, prin care Putin a acceptat să furnizeze motorină rusă Statelor Unite, iar Trump a relaxat sancţiunile împotriva Rusiei. Ucraina s-a plâns, de asemenea, de întreruperea schimbului de informaţii din partea SUA şi a serviciilor de internet prin satelit de care depinde armata sa.

Gerhard Mangott, analist politic austriac, spune că guvernele europene „s-au împotmolit într-o situaţie fără ieşire” în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii la război, iar apelul de marţi a reprezentat un efort de a stabili un canal de dialog. El a atras atenţia asupra declaraţiilor făcute duminică de consilierul de la Kremlin Iuri Uşakov, care a sugerat că Europa ar trebui să ia parte la discuţii. „Interpretez acest lucru ca o schimbare a poziţiei Rusiei, având în vedere că, până acum, Moscova a respins în mod constant ideea de a discuta cu europenii despre o soluţionare a războiului din Ucraina”, a spus Mangott.