Marian Anghel este unul dintre directorii de şcoală din România care a reuşit să reducă abandonul şcolar în unitatea pe care o conduce, a transformat Liceul Teoretic din Balş în Şcoală Europeană, a construit proiecte în care a implicat mii de elevi şi a atras proiecte şi resurse externe care au transformat liceul într-un spaţiu deschis, centrat pe elev şi pe învăţare modernă. Într-un interviu pentru News.ro, acesta ne-a expus felul în care vede noile măsurile legislative din educaţie şi impactul acestora asupra cadrelor didactice.
Marian Anghel este director al Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balş şi profesor de fizică cu peste două decenii de experienţă la catedră. A fost, de asemenea, inspector şcolar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt şi este în prezent preşedintele CEMS (Comunitatea pentru Excelenţă în Management Şcolar). A fost distins cu premiul „Directorul anului” de către Asociaţia pentru Valori în Educaţie şi a participat la programe de leadership educaţional.
News.ro: Cum credeţi că va afecta creşterea normei cu două ore activitatea profesorilor din şcoala dvs.?
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Marian Anghel: Această modificare are un impact semnificativ: creşte sarcina didactică, solicită mai mult timp pentru pregătirea lecţiilor şi evaluare şi poate reduce disponibilitatea pentru activităţi extra curriculare. Totuşi, în şcolile unde colectivele sunt stabile şi există sprijin instituţional, profesorii se adaptează mai uşor. Aşa s-a întâmplat şi în şcoala mea, unde nu am resimţit un impact semnificativ asupra încadrărilor.
News.ro: Aţi avut cazuri de profesori titulari care şi-au completat norma în mai multe şcoli? Afectează această mobilitate performanţa profesorilor?
Marian Anghel: În şcoala mea nu există astfel de situaţii în mod curent. Totuşi, ştiu că în comunitatea educaţională zonală apar asemenea cazuri şi chiar şi în şcoala mea am primit 3-4 profesori care au avut nevoie să îşi completeze norma. Mobilitatea poate afecta performanţa, deoarece timpul pierdut pe drum înseamnă mai puţin timp pentru pregătire şi implicare în comunitatea şcolară, precum şi disponibilitate redusă pentru efortul din clasă.
News.ro: Ce efecte resimţiţi în privinţa profesorilor suplinitori după scăderea plăţii cu ora?
Marian Anghel: Profesorii suplinitori, aşa cum sunt denumiţi, nu sunt remuneraţi la plata cu ora, ci majoritatea în norma de bază. Plata cu ora afectează în special profesorii titulari care aveau ore suplimentare. Scăderea remuneraţiei îi descurajează, iar şcolile din mediile mai puţin atractive sau la disciplinele unde este deficit de cadre riscă să rămână descoperite. Este nevoie de măsuri de sprijin şi de politici care să facă profesia mai atractivă.
News.ro: Care sunt principalele dificultăţi administrative pe care le întâmpinaţi în acest nou context legislativ?
Marian Anghel: Gestionarea normelor, lipsa de predictibilitate, adaptarea rapidă la noile reglementări şi comunicarea constantă cu cadrele didactice pentru a clarifica schimbările. De asemenea, menţinerea echilibrului între cerinţele birocratice şi nevoile reale ale elevilor, mai ales în contextul creşterii obligativităţii de predare.
News.ro: Din experienţa dvs., ce face diferenţa dintre o şcoală cu rezultate bune şi una cu rezultate slabe?
Marian Anghel: Diferenţa o fac oamenii: nivelul de implicare al profesorilor, gradul de colaborare în echipă, sprijinul părinţilor şi calitatea managementului. Cultura organizaţională şi modul în care sunt gestionate resursele contează enorm, dar la fel de important este şi ce se întâmplă acasă cu elevii. Sunt factori pe care îi putem controla, dar şi mulţi care ţin de contextul familial – de exemplu, veniturile şi sprijinul părinţilor.
News.ro: Care este rolul conducerii şcolii în aceste rezultate şi ce instrumente aveţi la dispoziţie pentru a îmbunătăţi performanţa? Care sunt deciziile/iniţiativele care au contribuit la performanţa unităţii şcolare pe care o conduceţi?
Marian Anghel: Conducerea are rolul de a da direcţia, de a crea un climat pozitiv şi de a sprijini cadrele didactice. Instrumentele sunt: proiecte educaţionale, parteneriate locale, monitorizarea rezultatelor, consilierea profesorilor. Exemple: proiecte inovative, proiecte-pilot, programe Erasmus, parteneriate cu comunitatea locală.
News.ro: Ce exemple de bune practici din alte şcoli aţi prelua?
Mrian Anghel: Programele de mentorat pentru debutanţi, cluburile de excelenţă pe discipline, sistemele digitale de monitorizare a progresului elevilor şi colaborarea constantă cu părinţii.
News.ro: Ar trebui directorii să mai predea? Poate fi această decizie la alegerea lor?
Marian Anghel: Depinde. Predarea menţine contactul direct cu elevii şi realitatea clasei, dar sarcinile administrative sunt foarte mari. Ideal ar fi ca directorii sau şcoala, prin Consiliul Profesoral sau Consiliul de Administraţie, să aibă posibilitatea de a decide, în funcţie de specificul şcolii şi de resursele de management disponibile.
News.ro: Cum se poate menţine motivaţia profesorilor într-un context de instabilitate legislativă şi financiară?
Marian Anghel: Prin recunoaştere profesională, implicarea lor în luarea deciziilor, sprijinul comunităţii şcolare şi prin oportunităţi de formare continuă. Motivaţia nu se bazează doar pe salariu, ci şi pe sentimentul de apartenenţă şi valorizare – aspecte greu de realizat, dar esenţiale.
News.ro: Ce aşteptări au profesorii de la Minister pentru a putea preda în condiţii mai bune?
Marian Anghel: Stabilitate legislativă, predictibilitate, resurse materiale adecvate, reducerea birocraţiei, investiţii în infrastructura şcolară şi acces la formare continuă relevantă.
News.ro: Care este cea mai mare schimbare pe care v-aţi dori să o vedeţi în sistemul educaţional românesc?
Marian Anghel: Mai multă autonomie pentru şcoli, flexibilitate curriculară şi resurse adaptate la realităţile fiecărei comunităţi.
News.ro: Dacă aţi putea transmite un mesaj direct decidenţilor, care ar fi acesta?
Marian Anghel: „Ascultaţi oamenii din şcoli – profesori, elevi, părinţi şi directori – şi construiţi politici educaţionale pe baza realităţilor din teren, nu doar pe statistici. Educaţia are nevoie de coerenţă, respect şi stabilitate.”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
