Deficitul acut de competenţe continuă să frâneze creşterea Europei, aproape opt din zece companii din UE raportând dificultăţi în găsirea şi păstrarea talentelor. Provocările sunt cu atât mai mari pentru IMM-uri, care nu au departamente specializate. Amploarea fenomenului este dată de numărul extrem de mare de IMM-uri din UE – peste 31 de milioane care au mai puţin de 10 angajaţi. Un raport al Comisiei Europene arată că perfecţionarea şi recalificarea au devenit esenţiale, dar doar 39,5% dintre adulţi participă anual la activităţi de formare. Pentru a face faţă unei populaţii în continuă scădere şi îmbătrânire, dar şi unor cerinţe tot mai dezvoltate în ceea ce priveşte competenţele, CE propune strategii economice clare, cu orizonturi de 5-10 ani pentru sectoarele prioritare, dar şi parteneriate regionale în cadrul ecosistemelor de competenţe.
Vicepreşedintele executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, Roxana Mînzatu, a primit, miercuri, primele concluzii ale Comitetului european la nivel înalt pentru competenţe prezentate de preşedinta acestuia, Ylva Johansson.
"Întreprinderilor europene le este din ce în ce mai greu să găsească oameni cu competenţele adecvate care să le ajute să se dezvolte şi să concureze la nivel mondial, în timp ce furnizorilor de educaţie şi de formare li se solicită să ţină pasul cu nevoile în schimbare în ceea ce priveşte competenţele. Concluziile comitetului trasează o cale clară pentru reconcilierea acestor nevoi", a declarat Roxana Mînzatu.
Membrii Comitetului au avertizat că Europa se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra competitivităţii sale globale, într-un peisaj geopolitic volatil şi în continuă schimbare, în care autonomia sa strategică a devenit o prioritate.
"În acest moment critic, deficitul acut de competenţe continuă să frâneze creşterea Europei", se arată în documentul înaintat de către Comitetul european la nivel înalt pentru competenţe.
Specialiştii europeni avertizează că aproape opt din zece companii din UE - mari şi mici - raportează dificultăţi în găsirea şi păstrarea talentelor, considerându-le un obstacol major în calea creşterii şi a investiţiilor.
"Deficitul de competenţe apare atât în industriile strategice, cât şi în alte sectoare, de la agricultură şi securitate alimentară până la comerţ şi servicii, inclusiv sănătate şi educaţie. Într-un context marcat de îmbătrânirea demografică, este probabil ca deficitul de competenţe să persiste şi chiar să se agraveze dacă nu se iau măsuri", avertizează realizatorii Raportului.
Potrivit acestora, populaţia UE în vârstă de muncă a scăzut începând cu anul 2009, de la 268 de milioane la 260 de milioane în 2025.
Proiecţiile pe termen lung indică scăderi suplimentare de aproximativ un milion de persoane în fiecare an, până în 2050. De asemenea, numărul tinerilor de 18 ani scade dramatic - cu 10 % în ultimii 20 de ani - şi se preconizează că va continua să scadă.
"Prin urmare, Europa nu îşi poate permite să irosească competenţele populaţiei sale. Toate competenţele trebuie valorificate şi optimizate. Acest lucru presupune inclusiv mobilizarea persoanelor subreprezentate pe piaţa muncii, precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă", se arată în documentul citat.
În plus, avertizează specialiştii, inovarea depinde de existenţa competenţelor adecvate la locul potrivit.
"Angajatorii trebuie să se asigure în permanenţă că dispun de abordări eficiente privind capitalul uman, capabile să garanteze perfecţionarea rapidă şi recalificarea lucrătorilor pentru transformările actuale şi viitoare ale afacerilor, într-un context demografic marcat de declin. Competenţele reprezintă o componentă esenţială a locurilor de muncă de calitate", se mai arată în documentul citat.
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) şi întreprinderile artizanale depind, de asemenea, de existenţa unor lucrători cu competenţele adecvate, aceasta fiind o problemă persistentă în toate sectoarele şi statele membre.
"Dimensiunea foarte redusă a majorităţii IMM-urilor (peste 31 de milioane de întreprinderi din UE au mai puţin de 10 angajaţi) le creează provocări suplimentare, întrucât acestea nu dispun de departamente specializate, trebuie să asigure continuitatea activităţii şi formarea pentru profiluri de competenţe diverse, confruntându-se totodată cu o lipsă de resurse. În concluzie, deficitul de competenţe duce la o sarcină de lucru sporită pentru personalul IMM-urilor şi la oportunităţi reduse de creştere", se mai arată în documentul Comitetului.
Componenţii acestuia apreciază că transformările continue de pe piaţa muncii influenţează, de asemenea, cererea adresată sistemelor de educaţie şi formare.
"Acestea se confruntă cu aşteptări tot mai mari de a adapta rapid conţinutul învăţării la nevoile de competenţe în schimbare rapidă şi la inovaţia tehnologică. În plus, furnizorii de educaţie şi formare sunt tot mai solicitaţi să răspundă nevoilor unui grup divers de cursanţi, concentrându-se atât pe elevi şi studenţi, cât şi pe adulţi care lucrează", se mai arată în document.
Provocarea reprezentată de ratele scăzute de participare a adulţilor la activităţi de învăţare este semnificativă.
"Perfecţionarea şi recalificarea au devenit esenţiale pentru toată lumea, având în vedere că oamenii vor petrece aproximativ 40 de ani pe piaţa muncii. Cu toate acestea, doar 39,5 % dintre adulţi participă anual la activităţi de formare - o cifră mult sub obiectivul de 60 % stabilit de UE pentru anul 2030 şi sub obiectivele naţionale asumate de statele membre", avertizează specialiştii.
Aceştia cred că această situaţie poate fi explicată prin lipsa unor stimulente adecvate sau a conştientizării necesităţii de perfecţionare şi recalificare, dar şi prin dificultăţile de participare la programe de învăţare de lungă durată, cauzate de priorităţi concurente, de beneficii imediate percepute ca fiind neclare şi de finanţarea insuficientă.
"Provocarea constă nu doar în a oferi adulţilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele şi de a se recalifica pentru a răspunde cerinţelor actuale ale pieţei muncii, ci şi în a-i pregăti pentru schimbările viitoare în materie de competenţe", avertizează specialiştii.
Potrivit acestora, la nivel naţional şi european, stabilirea unor strategii economice clare - de exemplu, cu orizonturi de 5-10 ani pentru sectoarele prioritare - este benefică, oferind întreprinderilor şi forţei de muncă o predictibilitate sporită.
Concluziile specialiştilor fac apel la crearea unor ecosisteme regionale şi sectoriale cu impact ridicat pentru competenţe, denumite de comitet "SPARKs: Skills Partnerships for Adult Reskilling" (Parteneriate privind competenţele pentru recalificarea adulţilor").
"Aceste ecosisteme ar reuni întreprinderile, furnizorii de educaţie şi de formare şi autorităţile regionale, în scopul perfecţionării şi recalificării mai rapide a adulţilor şi, de asemenea, mai aproape de locul în care se află efectiv locurile de muncă. Concluziile prezintă propuneri esenţiale pentru dezvoltarea, extinderea şi conectarea ecosistemelor de competenţe. Printre acestea se numără stimulente cum ar fi finanţarea sustenabilă, precum şi comunicarea şi cooperarea structurate, alături de orientări şi sprijin pentru a ajuta diferitele sectoare să se conecteze între ele. În cadrul acestor ecosisteme, formarea ar trebui să fie accesibilă şi adaptată la nevoile oamenilor şi, de asemenea, sprijinită de noi abordări în domeniul învăţării, de o implicare mai puternică a partenerilor sociali şi de o utilizare pe scară mai largă a microcertificatelor", arată CE, într-un comunicat de presă.
Comitetul, ai cărui membri provin de la întreprinderi, de la furnizorii de educaţie şi de formare şi de la partenerii sociali, a fost înfiinţat în luna mai 2026 pentru a consilia Comisia cu privire la provocările şi oportunităţile actuale şi viitoare în materie de competenţe.
Concluziile comitetului vor fi folosite în activitatea Comisiei privind educaţia şi competenţele din cadrul semestrului european, inclusiv pentru Recomandarea Consiliului privind capitalul uman şi pentru recomandările specifice fiecărei ţări.
Medikatv.ro
