Preţurile petrolului au scăzut puternic miercuri, ajungând la cele mai reduse niveluri de dinaintea izbucnirii conflictului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, după ce temerile privind aprovizionarea globală s-au diminuat, transmite Reuters.
Petrolul Brent, reperul internaţional al pieţei, a coborât cu peste 3 dolari pe baril, până la aproximativ 73,6 dolari. În acelaşi timp, petrolul american WTI a scăzut sub pragul de 70 de dolari pe baril pentru prima dată după 2 martie.
Brent a atins în cursul şedinţei un minim de 73,22 dolari pe baril, cel mai redus nivel din 27 februarie, cu o zi înaintea atacurilor americano-israeliene asupra Iranului.
Piaţa este influenţată de reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Datele din transportul maritim arată că trei petroliere blocate anterior în zonă, care transportă aproximativ cinci milioane de barili de ţiţei, au început să părăsească strâmtoarea, două dintre ele având destinaţii din Asia.
Investitorii consideră că acordul interimar dintre Statele Unite şi Iran va permite revenirea pe piaţă a unor volume importante de petrol iranian.
În plus, încărcăturile fizice de ţiţei sunt deja vândute cu discounturi în mai multe regiuni ale lumii, semn că oferta începe să crească.
Analiştii apreciază că, dacă sancţiunile vor continua să fie relaxate, Iranul ar putea majora exporturile într-un interval relativ scurt.
”Piaţa începe să includă în preţ scenariul revenirii petrolului iranian şi normalizarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Tim Waterer, analist-şef la KCM Trade.
Potrivit acestuia, volumele deja stocate pe petroliere permit Iranului să crească exporturile în câteva săptămâni, nu în câteva luni.
Omanul a anunţat că va menţine deschisă Strâmtoarea Ormuz pentru navigaţia comercială şi că a creat două rute temporare suplimentare pentru a facilita circulaţia în siguranţă a navelor.
Presiunea asupra preţurilor a fost amplificată şi de suspendarea temporară a unor sancţiuni americane împotriva Iranului.
Washingtonul a acordat Teheranului o derogare de 60 de zile care permite vânzarea petrolului iranian în cadrul procesului de negociere dintre cele două ţări.
Totodată, reducerea tensiunilor din Liban contribuie la calmarea pieţelor energetice.
Cu toate acestea, investitorii rămân prudenţi.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că Iranul a acceptat inspecţii nucleare ”pe termen nelimitat”, însă autorităţile iraniene au respins această afirmaţie.
Analiştii avertizează că piaţa ar putea subestima riscurile asociate disputelor încă nerezolvate privind programul nuclear iranian.
În paralel, datele din Statele Unite arată că stocurile totale de petrol au scăzut cu 15,1 milioane de barili în săptămâna încheiată la 19 iunie, ajungând la cel mai redus nivel din 1984.
Cererea ridicată din partea rafinăriilor şi utilizarea rezervelor strategice americane au contribuit la această scădere.
În schimb, stocurile de benzină şi motorină au crescut peste aşteptările analiştilor, semnalând o ofertă mai confortabilă de produse petroliere rafinate.
Pe fondul acestor evoluţii, banca JPMorgan şi-a redus prognoza pentru petrolul Brent în a doua jumătate a anului 2026.
Instituţia estimează acum un preţ mediu de 86 de dolari pe baril în trimestrul al treilea şi 80 de dolari pe baril în ultimul trimestru al anului, invocând cererea mai slabă decât se anticipa şi reducerea ritmului de diminuare a stocurilor comerciale la nivel mondial.
În acelaşi timp, două surse din industrie au declarat că una dintre marile rafinării din Moscova va rămâne închisă cel puţin şase luni după ce a suferit avarii importante în urma atacurilor cu drone ucrainene.
Medikatv.ro
