În 2024, aproape 6 milioane de persoane au imigrat în ţările Uniunii Europene, anunţă, joi, Eurostat, precizând că au fost acordate în total 1,2 milioane de cetăţenii. Cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia au fost sirienii (9%) şi marocanii (8%). Statisticienii europeni precizează că imigranţii au fost fie străini, fie resortisanţi, iar în România 64% dintre imigranţi deţineau cetăţenie naţională.
”În 2024, aproape 6 milioane de persoane au imigrat în ţările UE. Dintre acestea, 4,2 milioane de persoane (74%) proveneau din ţări din afara UE, iar 1,5 milioane (26%) de persoane care locuiseră anterior într-o ţară a UE au migrat în altă ţară a UE”, anunţă, joi, Eurostat.
Potrivit datelor transmise de către statisticieni, în 2024, cel mai mare număr de persoane care au imigrat a fost înregistrat în:
- Spania (1.289.000 de persoane, 23% din totalul imigranţilor în ţările UE)
- Germania (1.079.000, 19%)
- Italia (452.000, 8%)
- Franţa (439.000, 8%)
”Imigranţii care au intrat în aceste 4 ţări au reprezentat 57% din totalul imigranţilor care au intrat în UE în 2024”, precizează raportul Eurostat.
Slovacia, urmată de Letonia, Estonia şi Luxemburg, a înregistrat cel mai mic număr de imigranţi, cu mai puţin de 0,5% fiecare.
În multe ţări ale UE, marea majoritate a imigranţilor sunt străini
”Imigranţii sunt fie străini, fie resortisanţi (cei care au cetăţenia ţării în care se mută). În 2024, peste 50% dintre imigranţi erau străini în 24 dintre cele 27 de ţări ale UE”, precizează Eurostat.
Cea mai mare pondere a fost observată în Cehia (98%), urmată de Cipru (94%), Austria, Germania, Malta şi Luxemburg (toate 93%).
Pe de altă parte, în România, 64% dintre imigranţi în 2024 deţineau cetăţenie naţională, urmaţi de Letonia (61%) şi Slovacia (53%).
În 2024, aproape 3 milioane de emigranţi din UE
În 2024, 3,1 milioane de persoane au emigrat din ţările UE. Dintre acestea, 1,5 milioane s-au mutat într-o altă ţară a UE şi peste 1,5 milioane în afara UE. Pentru 0,1 milioane de emigranţi, ţara următoarei reşedinţe este necunoscută.
În 2024, cel mai mare număr de persoane care au emigrat a fost raportat în Spania (662.000 de persoane, 21% din totalul emigranţilor din ţările UE), urmată de Germania (584.000, 18%) şi Franţa (263.000, 8%), iar cel mai mic în Slovacia (4.400, 0,1%) şi Bulgaria (13.000, 0,4%).
Cetăţenii în UE
La 1 ianuarie 2025, în timp ce majoritatea persoanelor din UE locuiau în ţara lor de cetăţenie, aproape 10% (45 de milioane) din populaţia UE erau cetăţeni ai unei alte ţări decât ţara lor de reşedinţă. Dintre aceştia, 3% (14 milioane) erau cetăţeni ai unei alte ţări a UE şi aproximativ 7% (31 de milioane) ai unei ţări din afara UE. În plus, mai puţin de 1% din populaţia UE era apatridă, adică persoane cu cetăţenie necunoscută.
”Privind în mod specific cetăţenii din alte ţări ale UE, cea mai mare pondere a fost înregistrată în Luxemburg (36%), urmată de Cipru şi Austria (ambele cu 10%). Proporţia cetăţenilor din afara UE a fost cea mai mare în Malta (21%), Estonia (16%) şi Cipru (15%)”, arată Eurostat.
Sirienii, marocanii şi albanezii, cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia în ţările UE
În 2024, ţările UE au acordat cetăţenia la aproape 1,2 milioane de persoane, reprezentând o creştere de 12% faţă de 2023 (1.054.000). Sirienii (110.000 de persoane sau 9% din totalul dobândirilor de cetăţenie), marocanii (97.000 sau 8%) şi albanezii (48.000 sau 4%) au fost primii 3 beneficiari ai cetăţeniei ţărilor UE.
Cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia unei ţări UE au fost:
- din 2023 până în 2024 sirienii şi marocanii, înaintea albanezilor
- din 2020 până în 2022 marocanii şi sirienii, înaintea albanezilor
- din 2016 până în 2019 marocanii şi albanezii, înaintea turcilor până în 2018 şi a britanicilor în 2019
Proporţia copiilor născuţi din mame născute în străinătate este în creştere
”O altă modalitate de a privi diversitatea populaţiei este prin intermediul ponderii copiilor născuţi din mame născute în străinătate. În 2024, în UE, 24% dintre copii s-au născut din mame care nu s-au născut în ţara lor de reşedinţă, o creştere de 6 puncte procentuale faţă de 18% în 2014”, precizează Eurostat.
În 2024, cea mai mare pondere a fost înregistrată în Luxemburg (68%), urmată de Cipru (42%) şi Malta (38%), în timp ce cele mai mici au fost înregistrate în România, Bulgaria şi Slovacia (fiecare cu câte 3%).
Comparând 2024 cu 2014, 24 de ţări ale UE au înregistrat o creştere a ponderii naşterilor vii de la mame născute în străinătate. Malta a înregistrat cea mai mare creştere (23 de puncte procentuale, de la 15% la 38%), iar Croaţia cea mai mare scădere (-4 puncte procentuale, de la 15% la 11%).
Medikatv.ro
