Un raport publicat, joi, de Eurostat relevă că rata natalităţii a scăzut în toate ţările UE în ultimii 20 de ani. Media europeană în 2024 a fost 7,9 naşteri vii la 1.000 de persoane, ceva mai mari în Cipru, Irlanda şi Franţa. Deşi în toate ţările vârsta medie a femeilor aflate la primul copil a crescut, Slovacia şi România au cele mai tinere mame. În acelaşi an, speranţa de viaţă a fost de 84,1 ani pentru femei şi 78,9 ani pentru bărbaţi.
”În 2024, rata brută a natalităţii în UE a fost de 7,9 naşteri vii la 1.000 de persoane. Printre ţările UE, cele mai mari rate au fost constatate în Cipru (10,0 naşteri vii la 1.000 de persoane), Irlanda (9,9) şi Franţa (9,6), iar cele mai mici în Italia (6,3), Spania (6,5), Lituania şi Grecia (ambele 6,6)”, anunţă, joi, Eurostat.
Comparând 2024 cu 2004, s-a înregistrat o scădere în toate ţările UE.
Creşterea numărului de decese
Datele Eurostat arată, de asemenea, că rata brută a mortalităţii, care reprezintă numărul de decese la 1.000 de persoane, a fost de 10,7 în 2024 în UE.
Cele mai mari rate au fost observate în Bulgaria (15,6 decese la 1.000 de persoane), Letonia (14,3) şi Ungaria (13,4). Cele mai mici rate au fost înregistrate în Irlanda (6,5), Luxemburg (6,6) şi Cipru (6,9).
Comparând anul 2024 cu anul 2004, rata a crescut în 18 ţări ale UE şi a scăzut în 9 ţări.
Mai multe decese decât naşteri din 2012
Sporul natural - diferenţa dintre natalitate şi mortalitate - a fost de -2,8 în 2024, ceea ce înseamnă că au fost mai multe decese decât naşteri.
Cele mai mari rate negative au fost observate în Letonia (-7,4), Bulgaria (-7,3) şi Lituania (-6,4), iar cele mai mari rate pozitive au fost găsite în Irlanda (+3,4), Cipru (+3,1) şi Luxemburg (+2,9).
1,34 copii per femeie în 2024
În 2024, rata totală de fertilitate în UE a fost de 1,34 naşteri vii per femeie, în scădere de la 1,46 în 2004 şi sub nivelul de înlocuire de 2,1, la care o populaţie este considerată stabilă.
Între ţările UE, rata a variat, de la 1,72 naşteri vii per femeie în Bulgaria la 1,01 naşteri vii per femeie în Malta. O rată totală de fertilitate sub 1,3 naşteri vii per femeie este adesea denumită ”fertilitate de la cel mai scăzut nivel”.
Vârsta femeilor la naşterea primului copil creşte la 29,9 ani
”Vârsta medie a mamelor pentru prima dată în UE a crescut cu 1 an, de la 28,9 ani în 2014 la 29,9 ani în 2024. Cele mai în vârstă mame pentru prima dată au fost găsite în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6) şi Spania (31,5), iar cele mai tinere în Bulgaria (26,9), România (27,2) şi Slovacia (27,4)”, arată Eurostat.
Numărul naşterilor la mame de 40 de ani şi peste s-a dublat între 2004 şi 2024
În 2024, aproximativ 3,6 milioane de copii s-au născut în UE, 6% dintre aceştia fiind născuţi de mame cu vârsta de 40 de ani şi peste, o rată care s-a dublat faţă de 3% în 2004.
Printre ţările UE, cea mai mare pondere a naşterilor la femei cu vârsta de 40 de ani şi peste a fost găsită în Grecia (11% din totalul naşterilor vii), Spania (10%), Italia şi Irlanda (ambele cu 9%).
Speranţa de viaţă
Unul dintre motivele îmbătrânirii populaţiei din UE este creşterea speranţei de viaţă - populaţia trăieşte mai mult.
”Speranţa de viaţă la naştere a crescut rapid în ultimul secol datorită mai multor factori: reducerea mortalităţii infantile, creşterea nivelului de trai, îmbunătăţirea stilului de viaţă şi a educaţiei, progrese în domeniul sănătăţii şi medicinei”, arată Eurostat.
În 2024, speranţa de viaţă la naştere în UE a fost estimată la 81,5 ani.
Spania (84,0), Suedia (83,8) şi Italia (83,7) au înregistrat cea mai mare speranţă de viaţă la naştere, iar cea mai mică a fost în Bulgaria (75,8), urmată de Letonia (76,4) şi România (76,5).
”Comparând 2004 cu 2024, speranţa de viaţă la naştere a crescut în toate ţările UE. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în Estonia (7 ani), urmată de Letonia şi Lituania (ambele 5,5) şi România (5,1)”, precizează Eurostat.
Femeile trăiesc în medie cu 5,2 ani mai mult decât bărbaţii
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii: pentru anul 2024, speranţa de viaţă la naştere pentru femei în UE a fost de 84,1 ani şi 78,9 ani pentru bărbaţi, o diferenţă de 5,2 ani.
Speranţa de viaţă la naştere pentru femei a fost mai mare decât cea pentru bărbaţi în toate ţările UE, cea mai mare diferenţă fiind în Letonia (9,8 ani; femei 81,2 ani şi bărbaţi 71,4 ani) şi cea mai mică în Olanda (2,8 ani; 83,3 ani şi 80,5 ani).
În 2024, cele mai mari speranţe de viaţă la naştere pentru femei au fost înregistrate în Spania (86,5 ani) şi Franţa (85,8 ani), iar cele mai mici în Bulgaria (79,5 ani) şi Ungaria (79,9 ani). Pentru bărbaţi, Suedia a avut cea mai mare speranţă de viaţă (82,3 ani), urmată de Italia (81,6 ani), iar cea mai mică în Letonia (71,4 ani) şi Bulgaria (72,2 ani).
Mai puţine căsătorii
Aproximativ 1,7 milioane de căsătorii au avut loc în UE în 2024, sau 3,9 căsătorii la fiecare 1.000 de persoane (rata brută a căsătoriei).
Printre ţările UE, cele mai scăzute rate ale căsătoriei au fost observate în Italia (2,9 căsătorii la 1.000 de persoane), Slovenia (3,0) şi Bulgaria (3,2), iar cele mai ridicate în Letonia (5,5), România (5,3) şi Austria (5,0).
Între 2004 şi 2024, rata căsătoriei a scăzut în 18 dintre ţările UE pentru care sunt disponibile date şi a crescut în 4 (Letonia, Ungaria, Austria şi Estonia).
Persoane în vârstă la căsătorie
În 2024, cea mai mare vârstă medie la prima căsătorie pentru femei a fost observată în Spania şi Suedia (35,2 ani), iar pentru bărbaţi în Suedia (37,4 ani); cea mai mică a fost înregistrată în România atât pentru femei (28,4 ani), cât şi pentru bărbaţi (31,5 ani).
”Comparând 2004 cu 2024, vârsta medie la prima căsătorie a crescut în toate cele 20 de ţări ale UE pentru care există date disponibile. Cea mai mare creştere (7 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi) a fost observată în Portugalia”, se mai arată în raport.
41% din naşteri în UE sunt în afara căsătoriei
Proporţia naşterilor vii în afara căsătoriei în UE a fost de 41% în 2024. Mai mult de jumătate din totalul naşterilor vii au fost în afara căsătoriei în 7 ţări ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Bulgaria (62%), Franţa (60%) şi Portugalia (59%), iar cele mai mici în Grecia (10%), urmată de Ungaria (24%) şi Croaţia (26%).
Între 2004 şi 2024, proporţia naşterilor vii în afara căsătoriei a crescut în 18 dintre ţările UE pentru care există date disponibile şi a scăzut în 4 (Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria).
Divorţ
În 2024, s-au estimat 0,7 milioane de divorţuri, adică 1,6 divorţuri la fiecare 1.000 de persoane, ceea ce reprezintă rata brută a divorţurilor.
Cele mai mici rate brute din UE au fost înregistrate în Malta (0,9 divorţuri la 1.000 de persoane), Slovenia (1,0) şi România (1,1). În schimb, ratele divorţurilor au fost cele mai mari în Letonia (2,8 divorţuri la 1.000 de persoane), Lituania (2,5) şi Estonia, Finlanda şi Suedia (fiecare cu câte 2,1).
Între 2004 şi 2024, rata divorţurilor a scăzut în 14 dintre ţările UE pentru care sunt disponibile date şi a crescut în 6 (Letonia, Spania, Italia, Grecia, Polonia şi Croaţia).
Medikatv.ro
