Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, atrage atenţia că România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în condiţiile în care creditul neguvernamental are o pondere de 40% în PIB, sub media europeană de 106% din PIB. În acelaşi timp, firmele româneşti se numără printre cele mai îndatorate, împrumuturile intra-grup şi creditul comercial reprezintând o treime din sursele asimilate finanţării companiilor, în timp ce împrumuturile de la bănci şi IFN-uri autohtone acoperă sub 10%.
„România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele româneşti sunt printre cele mai îndatorate. Înţelegerea acestui paradox este esenţială în evaluarea finanţării companiilor. Dezvoltarea economiei României pe baze solide înseamnă direcţii concrete şi eficiente de susţinere a canalelor de finanţare, ceea ce face imperativă creşterea intermedierii financiare. Fără consolidarea acestui canal, potenţialul economiei rămâne insuficient valorificat”, arată Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, într-o analiză publicată pe blogul BNR.
Nivelul redus al intermedierii financiare contrastează cu gradul ridicat de îndatorare a companiilor, un paradox ilustrat de structura finanţării firmelor, semnalează Marinescu, care declară că împrumuturile intra-grup şi creditul comercial acoperă o treime din sursele asimilate finanţării companiilor, iar împrumuturile de la bănci şi IFN-uri autohtone – sub 10%, fiind echivalente ca volum cu resursele obţinute de firme din creditarea nerezidentă intra-grup.
„Această situaţie reflectă, pe de o parte, preferinţa firmelor pentru surse alternative de finanţare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba de gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficienţe mari de capitalizare”, susţine oficialul BNR.
Marinescu precizează că majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80% dintre IMM-uri şi aproximativ jumătate dintre corporaţii nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiţii fără afectarea activităţii curente. În plus, firmele recurg la amânarea plăţii facturilor curente faţă de furnizori, pentru utilizarea fluxului de numerar din activitatea curentă pentru alte nevoi de finanţare (creditul comercial). Această practică de întârziere a plăţilor expune atât creditorul cât şi debitorul la riscuri de gestionare a lichidităţii şi de neplată în lanţ, avertizează oficialul, care atrage atenţia că în cazul firmelor care apelează frecvent la creditul comercial, această formă de finanţare este mai scumpă decât creditul bancar.
Faţă de statele Uniunii Europene, ponderea creditului comercial este cea mai ridicată în România, similar Bulgariei şi Croaţiei, afirmă Marinescu.
În acelaşi timp, problemele de guvernanţă corporativă, durata mare de plată a facturilor între firme, costul evaluării debitorilor, în special a celor cu dificultăţi financiare, şi eficienţa scăzută a procedurii de insolvenţă, cresc costurile creditării, se arată în document.
Doar o pondere redusă a firmelor româneşti primesc, din partea băncilor şi a IFN-urilor, întreaga finanţare solicitată, iar conform Sondajului privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România (iunie 2026), în ultimul an acest procent este sub 20% în cazul IMM-urilor şi sub 50% în cazul corporaţiilor, spune Marinescu.
„Băncile preferă să acorde mai puţine credite, chiar şi în condiţiile deţinerii de resurse suficiente, dacă anticipează costuri mai mari de recuperare a creditelor respective”, precizează reprezentantul BNR.
Creşterea gradului de intermediere financiară necesită mai mult decât un simplu avans, prin orice mijloace, al volumului creditării, iar pentru ca finanţarea sectorului antreprenorial să genereze beneficii durabile pentru economie, aceasta nu trebuie să forţeze respectarea standardelor prudenţiale, pentru a putea fi evitată acumularea de noi vulnerabilităţi la nivelul companiilor şi în sectorul financiar.
„Deosebit de important este şi rolul pieţei de capital, care deţine un potenţial imens pentru sistemul financiar românesc, în creşterea accesului la finanţare. În ultimii ani, Bursa de Valori a înregistrat creşteri semnificative, reflectând perspectiva pozitivă a investitorilor. Cu toate acestea, România rămâne la o pondere redusă a capitalizării bursiere în PIB, de circa 30%, mult sub nivelul din zona Euro, însă comparabil cu statele din regiune”, menţionează Marinescu.
Oficialul BNR atrage atenţia, în contextul actual, dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare nu poate avea loc fără îmbunătăţirea disciplinei financiare şi a guvernanţei corporative sau fără un cadru macroeconomic predictibil, capabil să susţină încrederea economică şi investiţiile.
„Materializarea acestui obiectiv esenţial nu se poate face prin acţiuni singulare, ci doar prin eforturi şi evoluţii conjugate. Companiile să îşi consolideze capitalul şi capacitatea de a genera proiecte viabile, sectorul bancar să susţină finanţarea investiţiilor mediului antreprenorial, iar statul să fie ferm şi consecvent cu reducerea dezechilibrelor, care să limiteze presiunea recentă asupra finanţării datoriei publice. Acestea sunt condiţii primordiale prin care creşterea intermedierii financiare devine cureaua de transmisie în angrenajul de susţinere a finanţării economiei, prin investiţii productive care să creeze noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Doar astfel putem reveni, în 2027, în teritoriul unei creşteri economice robuste, atât de necesară!”, susţine Cosmin Marinescu.
Medikatv.ro
