Atacurile cibernetice asupra infrastructurii digitale din Republica Moldova şi din Europa de Est ar putea deveni tot mai uşor de realizat odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale, avertizează Claudiu Năsui, ministru al Dezvoltării Economice şi Digitalizării în Guvernul de la Chişinău. Acesta susţine că numeroase atacuri nu ajung să fie cunoscute publicului, deoarece instituţiile reuşesc să le blocheze înainte ca ele să producă efecte. Declaraţiile sunt făcute în contextul recentului atac cibernetic de amploare asupra sistemelor informaţionale guvernamentale din Republica Moldova.
În ceea ce priveşte atacurile recente asupra Republicii Moldova, Năsui consideră că amploarea şi localizarea acestora ar putea indica o motivaţie geopolitică, însă a subliniat că nu are încă suficiente informaţii pentru a formula o concluzie certă.
Claudiu Năsui a explicat la Prima News că atacurile cibernetice reprezintă o problemă constantă pentru regiune şi că dezvoltarea noilor tehnologii ar putea amplifica riscurile.
„Păi, în primul rând, pot spune că toată zona noastră, Europa de Est, este atacată în mod constant şi că, din păcate, noile tehnologii, inteligenţa artificială, vor face din ce în ce mai uşor acest gen de atacuri”, a declarat acesta.
Cum pot hackerii să exploateze vulnerabilităţile sistemelor digitale
Potrivit lui Năsui, unele atacuri informatice sunt concepute astfel încât să rămână nedetectate cât mai mult timp. Atacatorii caută vulnerabilităţi în sistemele informatice, iar după identificarea unei breşe pot evita acţiunile imediate, pentru a continua să o exploateze fără să atragă atenţia.
„Practic, sunt atacuri care îţi caută subtilităţile din sisteme şi, în momentul în care găsesc o breşă, nu o exploatează imediat, ci o fac într-un mod cât mai discret, astfel încât să rămână cât mai mult timp nedetectate şi să o exploateze cât mai mult timp. Iar în momentul în care atacul este descoperit, atunci începe discuţia şi se astupă breşa”, a explicat el.
Ministrul a atras atenţia că inteligenţa artificială poate căuta simultan numeroase vulnerabilităţi, ceea ce complică eforturile de protejare a infrastructurii digitale.
În opinia sa, cu cât o ţară foloseşte mai mult tehnologia în activităţile instituţiilor şi în serviciile destinate populaţiei, cu atât securitatea cibernetică devine mai importantă.
„De aceea, aceste sisteme de inteligenţă artificială pot să caute simultan foarte multe astfel de breşe. Şi atunci ne aflăm într-o lume nouă, iar într-o ţară mult mai digitalizată, cum este Republica Moldova, evident că problemele de securitate cibernetică se pun mult mai stringent”, a afirmat Năsui.
Ar putea avea atacurile o motivaţie geopolitică?
Referindu-se la atacurile asupra infrastructurii digitale din Republica Moldova, Claudiu Năsui a vorbit despre posibilitatea ca acestea să fie legate de tensiunile geopolitice din regiune. El a precizat însă că nu doreşte să formuleze concluzii care s-ar putea dovedi greşite în lipsa unor informaţii suficiente.
„Totuşi, nu ştiu încă şi n-aş vrea să spun ceva care, până la urmă, s-ar putea dovedi greşit. Dar, având în vedere locaţiile în care se întâmplă aceste atacuri cibernetice şi amploarea lor, care necesită totuşi nişte resurse destul de mari, este foarte probabil ca ele să fie, de fapt, motivate geopolitic, în contextul acestui război hibrid care are loc atât în Republica Moldova, cât şi în România, prin tentative de destabilizare şi tot felul de atacuri de acest gen asupra infrastructurii digitale”, a declarat acesta.
Năsui a mai spus că, de când a ajuns în Republica Moldova, unde se afla în a şaptea săptămână la momentul discuţiei, a observat că astfel de atacuri sunt resimţite mai frecvent.
El a subliniat că majoritatea tentativelor nu ajung în atenţia publicului deoarece nu au succes, ceea ce indică şi rolul instituţiilor care reuşesc să le împiedice.
Declaraţiile sale readuc în atenţie provocarea cu care se confruntă statele care îşi digitalizează rapid serviciile: protejarea datelor şi a infrastructurii informatice trebuie să ţină pasul cu evoluţia tehnologiilor folosite inclusiv de atacatori.
Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu a convocat o şedinţă a Consiliului Naţional de Securitate în zilele următoare, în cadrul căreia vor fi analizate un atac cibernetic de amploare asupra sistemelor informaţionale guvernamentale şi măsurile de răspuns, a anunţat miercuri seara instituţia prezidenţială.
Agenţia de Guvernare Electronică (AGE) a anunţat miercuri că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaţionale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri (numărul personal de identificare, echivalentul CNP-ului românesc - n.r.). Informaţiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data şi locul naşterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestaţii sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule şi companii deţinute sau administrate, precum şi informaţii financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale şi istoric plăţi MPay. Totodată, instituţia a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.
Directorul Centrului Naţional de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracţionale. În schimb, escrocii pot contacta cetăţenii, prezentându-se drept reprezentanţi ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume şi prenume şi oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care "sunt deja periculoase".
La rândul său, prim-ministrul Vasile Tofan a anunţat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeţ, a fost demisă şi a cerut instituţiei să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.
Vasile Tofan a avertizat că Republica Moldova este ţinta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autorităţile au indicii despre "o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini", iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.
Medikatv.ro
