Extinderea criteriilor prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) identifică riscul unei rambursări necuvenite a TVA ar putea duce la creşterea numărului de companii care îşi recuperează TVA doar după o inspecţie fiscală anticipată. Modificările se aplică începând cu deconturile aferente lunii septembrie şi trimestrului III din 2026 şi includ noi situaţii în care o cerere de rambursare poate fi considerată cu risc de rambursare necuvenită, de la creşterea sumei solicitate şi situaţia fiscală a unor persoane asociate companiei până la riscurile identificate la furnizori. În acelaşi timp, rămâne neclar ce înseamnă, în concret, „semnificativ” şi cum poate fi stabilită perioada din care provine suma solicitată la rambursare, în contextul aplicării criteriilor de risc, consideră specialiştii TPA România, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar şi consultanţă juridică.
În septembrie şi octombrie 2026, ANAF a emis două ordine de modificare a procedurii de rambursare a TVA. Deşi arhitectura de bază a procedurii rămâne neschimbată, criteriile care pot indica un risc de rambursare necuvenită au fost extinse. În cazul contribuabililor care prezintă un astfel de risc, deconturile negative de TVA sunt, în general, soluţionate după efectuarea unei inspecţii fiscale anticipate.
Conform noii proceduri, riscul de rambursare necuvenită a TVA apare, de exemplu, atunci când suma solicitată la rambursare creşte semnificativ faţă de perioadele anterioare sau când acţionarii semnificativi, administratorii sau alte persoane juridice deţinute de aceştia figurează în baza de date specială a ANAF privind riscul de rambursare necuvenită a TVA. Riscul poate fi identificat şi dacă cel puţin unul dintre furnizorii de la care provine o proporţie semnificativă a TVA deductibile se află într-o situaţie care indică un posibil risc fiscal. Acestea sunt doar câteva dintre criteriile prevăzute de procedură, lista completă fiind mult mai amplă.
„Odată cu aceste modificări, mă aştept ca incidenţa rambursărilor de TVA cu control ulterior să scadă. Motivul este simplu: un număr mai mare de contribuabili care solicită rambursări de TVA se poate încadra în cel puţin una dintre situaţiile de risc prevăzute de noua procedură, ceea ce poate conduce la soluţionarea decontului de TVA după efectuarea unei inspecţii fiscale anticipate. Această încadrare nu înseamnă, însă, prin ea însăşi, că sumele sunt solicitate în mod necuvenit”, explică Nina Cheţe, Tax Senior Manager în cadrul TPA România.

Cum se stabileşte pragul de semnificaţie?
O sursă importantă de incertitudine în procedura de rambursare a TVA este utilizarea frecventă a noţiunii „semnificativ”, fără stabilirea unui prag valoric sau procentual. Condiţia de a fi „semnificativ” apare în legătură cu participanţii la capitalul social al persoanei impozabile, impactul regularizărilor de TVA asupra sumei solicitate la rambursare, creşterea sumei solicitate faţă de perioadele anterioare, impactul corecţiilor frecvente ale erorilor materiale, diferenţele dintre datele declarate prin deconturile de TVA şi informaţiile din RO e-Factura sau RO e-Case de marcat, precum şi proporţia TVA deductibilă care provine din facturile emise de furnizorii care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA.
„Ar fi necesar ca, în viitoarele modificări la procedură, ANAF să clarifice modul în care se apreciază caracterul «semnificativ» pentru fiecare dintre criteriile care utilizează această noţiune: participaţiile la capitalul social, impactul regularizărilor de TVA şi al corecţiilor de erori materiale, creşterea sumelor solicitate la rambursare, diferenţele dintre datele declarate şi cele raportate prin sistemele electronice, precum şi proporţia TVA deductibile provenite de la furnizorii vizaţi de procedură. În fiecare caz, ar trebui precizate pragurile aplicabile şi, după caz, bazele de calcul, perioadele de referinţă şi termenii de comparaţie, astfel încât contribuabilii să poată înţelege şi anticipa încadrarea în situaţiile de risc. De asemenea, pentru stabilirea proporţiei semnificative a TVA deductibile, ar trebui clarificat dacă şi cum se ia în considerare TVA înregistrată de contribuabil prin taxare inversă”, spune Daniela Zar, Partener în cadrul TPA România.
O potenţială problemă în raport cu sistemul de funcţionare a TVA
Un alt aspect care necesită atenţie priveşte aplicarea criteriilor de risc în funcţie de „perioada din care provine suma solicitată la rambursare”. Procedura prevede o fişă de reconstituire a sumei negative de TVA şi instrucţiuni de completare, pe baza deconturilor succesive. Dar existenţa acestui mecanism, introdus înainte de aprobarea noilor criterii de risc, nu înlătură necesitatea unor explicaţii privind utilizarea perioadei astfel determinate pentru fiecare criteriu de risc sau introducerea unor dispoziţii care să răspundă specificului acestor criterii de risc, inclusiv pentru identificarea furnizorilor semnificativi şi calcularea proporţiei semnificative a TVA deductibile.
Complexitatea soldurilor negative de TVA formate prin reportări succesive este reflectată şi în Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6/2026. În motivarea acesteia, instanţa descrie integrarea sumelor reportate în deconturile următoare şi „depersonalizarea” lor. Hotărârea priveşte însă imprescriptibilitatea dreptului de reportare şi nu are ca scop tranşarea criteriilor administrative de stabilire a provenienţei soldului negativ, aspect a cărui clarificare ar fi putut fi utilă pentru analiza de risc.
„Din punctul meu de vedere, problema perioadei din care provine suma solicitată la rambursare poate ridica dificultăţi importante de interpretare şi aplicare. Nu aş fi surprinsă dacă în viitorul apropiat vom fi martorii unei cereri de decizie preliminară la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în care să se pună întrebarea dacă o astfel de noţiune este compatibilă cu mecanismul de funcţionare a TVA”, susţine Nina Cheţe.
Dacă această perioadă nu poate fi determinată cu certitudine, se poate susţine că criteriile de risc care depind de ea sunt construite pe un reper a cărui utilizare poate fi contestată. Din acest motiv, este important ca autorităţile fiscale să reanalizeze criteriile de risc şi să clarifice aspectele potenţial ambigue, astfel încât fiecare criteriu de risc să poată fi aplicat în mod coerent şi predictibil, iar impactul său asupra soluţionării unei cereri de rambursare să poată fi stabilit cu certitudine, consideră specialiştii TPA România.
Riscul fiscal şi „efectul de contaminare”
Noile criterii pot produce şi un efect de extindere a riscului fiscal, un „efect de contaminare”: riscul de rambursare necuvenită constatat în legătură cu o persoană care a solicitat rambursarea TVA poate determina calificarea unei alte persoane care solicită rambursarea TVA ca prezentând, la rândul său, un asemenea risc.
Persoanele care figurează în baza de date specială a ANAF privind riscul de rambursare necuvenită a TVA pot determina, în anumite condiţii, acelaşi risc pentru cererile de rambursare ale entităţilor deţinute, ale societăţilor cu acţionari comuni sau ale clienţilor. În aceste situaţii, deconturile de TVA ale entităţilor şi persoanelor enumerate pot fi soluţionate după efectuarea inspecţiei fiscale anticipate. Potrivit specialiştilor TPA România, tocmai acest efect de propagare a riscului, alături de criteriile de risc suplimentare, ar putea determina o creştere a ponderii deconturilor de TVA soluţionate după efectuarea inspecţiei fiscale anticipate.
Impactul asupra activităţii de inspecţie fiscală
Potrivit raportului de performanţă al ANAF, numărul cumulat al inspecţiilor fiscale şi al verificărilor documentare a crescut cu 134% în 2025 faţă de 2020. Verificările documentare au avut o pondere tot mai importantă în activitatea de control, reprezentând peste 64% din totalul acţiunilor de control fiscal în 2025, iar numărul controalelor realizate de un inspector a crescut de la 12 în 2021 la 28 în 2025.
„Dacă aplicarea noilor criterii de risc va genera un număr mai mare de inspecţii pentru soluţionarea cererilor de rambursare, presiunea asupra structurilor de control va creşte. Gestionarea acestei presiuni ar necesita suplimentarea personalului sau redistribuirea resurselor din cadrul ANAF, prin direcţionarea unor echipe de inspectori fiscali către acest tip de inspecţii fiscale. Într-un asemenea scenariu, nu este exclus ca strategia de control a ANAF să necesite o recalibrare, prin alocarea cu prioritate a resurselor către inspecţiile fiscale anticipate necesare soluţionării cererilor de rambursare a TVA, în detrimentul altor tipuri de acţiuni de control”, spune Daniela Zar.
Va mai fi, în fapt, rambursarea cu control ulterior regula?
Codul de procedură fiscală stabileşte rambursarea TVA cu efectuarea ulterioară a inspecţiei fiscale drept regulă, în timp ce rambursarea TVA după o inspecţie fiscală anticipată reprezintă excepţia. Dacă, în urma aplicării noilor criterii de risc, o proporţie semnificativă a cererilor de rambursare va fi soluţionată numai după efectuarea inspecţiei fiscale anticipate, apare întrebarea dacă rambursarea cu control ulterior va mai reprezenta, în fapt, regula.
Această nouă abordare a autorităţilor fiscale poate pune o presiune suplimentară asupra companiilor, prin timpul şi resursele alocate pregătirii documentelor şi gestionării inspecţiilor fiscale anticipate. O eventuală prelungire a perioadei de recuperare a TVA ar afecta fluxurile de numerar şi ar genera costuri suplimentare de finanţare, în special pentru firmele care realizează investiţii importante sau acumulează în mod recurent solduri de TVA de recuperat. Claritatea criteriilor şi predictibilitatea procedurii devin astfel esenţiale pentru planificarea financiară a contribuabililor.
Despre TPA România:
TPA România este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România şi are o echipă de peste 150 de profesionişti în birourile sale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, acoperind toate regiunile României. Portofoliul de clienţi include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcţii, energie regenerabilă, transport şi logistică, servicii, tehnologie, producţie, retail şi distribuţie, comerţ, agricultură, precum şi instituţii internaţionale şi organizaţii non-profit. TPA România face parte din grupul TPA, o reţea cu 35 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est şi care reuneşte peste 2.100 de profesionişti. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienţilor acces la o reţea globală de consultanţi fiscali, contabili, avocaţi şi auditori, asigurând susţinere pentru dezvoltarea lor internaţională. Reţeaua Baker Tilly International este prezentă în peste 140 de ţări şi reuneşte 43.000 de profesionişti, fiind una dintre primele 10 reţele globale de servicii profesionale de contabilitate, audit şi consultanţă.



























