Ce rămâne după 10 zile pe Via Transilvanica? Ce spun participanţii studiului MedLife despre efectele mersului pe jos

Ce se schimbă atunci când, timp de 10 zile, ritmul vieţii este dictat de paşii pe care îi faci, nu de notificările telefonului, de termene-limită sau de lista lucrurilor pe care trebuie să le rezolvi? Pentru participanţii studiului observaţional derulat de MedLife şi Asociaţia Tăşuleasa Social pe Via Transilvanica, experienţa a însemnat mai mult decât parcurgerea unui traseu de cel puţin 150 de kilometri. La finalul celor 10 zile de mers pe jos, aceştia au descris o perspectivă diferită asupra propriilor capacităţi, asupra lucrurilor de care au nevoie şi asupra felului în care îşi doresc să îşi organizeze viaţa de zi cu zi.

Dacă primele etape ale proiectului au urmărit să înţeleagă cine sunt oamenii care au ales provocarea şi ce i-a determinat să continue chiar şi atunci când au apărut oboseala şi dorinţa de a renunţa, această nouă etapă explorează cu ce au rămas participanţii în urma celor 10 zile petrecute pe traseu. Interviurile aprofundate realizate în cadrul studiului conturează câteva direcţii recurente: mai multă încredere în sine, nevoia de a încetini şi de a simplifica, o relaţie diferită cu ceilalţi şi intenţia de a schimba anumite obiceiuri după revenirea la rutina obişnuită.

„Suntem obişnuiţi să asociem stresul cu presiunea, oboseala şi lucrurile care ne copleşesc. Însă nu orice provocare este neapărat una negativă. Atunci când este asumat şi adaptat propriilor capacităţi, efortul ne poate oferi ocazia să ne descoperim resursele şi să ne reevaluăm obiceiurile. Dincolo de distanţa parcursă, ceea ce ne interesează în acest studiu este să înţelegem atât răspunsul organismului la o astfel de experienţă, cât şi felul în care participanţii o percep şi ce schimbări îşi doresc să păstreze în viaţa de zi cu zi. Mărturiile lor oferă o perspectivă valoroasă asupra acestei experienţe, iar analiza datelor medicale ne va permite să completăm această imagine cu rezultate obiective”, a declarat Ina Bădărău-Ilie, Head of Communications, MedLife Group.

Mai multă încredere în sine şi o perspectivă diferită asupra propriilor limite

Pentru unii participanţi, cele 10 zile pe traseu au fost o ocazie de a-şi descoperi propriile capacităţi. Plecaţi la drum cu îndoieli legate de efortul pe care îl presupune traseul, aceştia spun că au ajuns să îşi privească altfel limitele şi să aibă mai multă încredere în ei înşişi.

Mărturiile surprind astfel o dimensiune personală a provocării: satisfacţia nu vine doar din distanţa parcursă, ci şi din descoperirea propriilor resurse şi din capacitatea de a duce la capăt un obiectiv asumat. Pentru unii, această schimbare de perspectivă a venit şi cu dorinţa de a face mişcare mai constant.

Mai puţine lucruri, mai multă claritate

O altă perspectivă care apare în interviuri este cea asupra simplităţii. După mai multe zile în care lucrurile necesare au încăput într-un rucsac, unii participanţi au început să reflecteze la ceea ce este cu adevărat necesar şi important în viaţa de zi cu zi. Experienţa contrastează cu rutina urbană, în care acumularea de obiecte, responsabilităţile şi preocupările cotidiene ocupă adesea un spaţiu considerabil.

Astfel, această drumeţie de 10 zile în natură a ridicat şi o întrebare relevantă pentru viaţa de zi cu zi: cât de mult din ceea ce ne ocupă timpul şi atenţia ne este cu adevărat necesar?

Mai puţină grabă şi mai multă răbdare cu sine

Încetinirea ritmului este o altă schimbare pe care unii participanţi spun că au început să o ia în considerare după experienţa de pe traseu. Într-o viaţă cotidiană dominată de liste de sarcini, termene-limită şi presiunea de a rezolva cât mai multe lucruri simultan, mersul pe jos presupune un ritm diferit: înaintezi pas cu pas, îţi dozezi efortul şi accepţi că nu poţi grăbi fiecare etapă.

Pentru unii participanţi, această experienţă a devenit un punct de plecare pentru a-şi regândi modul în care îşi gestionează activităţile profesionale şi presiunea pe care o pun asupra lor. În locul impulsului de a rezolva totul cât mai repede, apare intenţia de a aborda lucrurile pe rând, cu mai multă organizare şi răbdare.

În acelaşi timp, experienţa mersului în compania altor persoane a adus în prim-plan nevoia de a renunţa, uneori, la control şi de a accepta ritmuri şi perspective diferite. Pentru participanţi, lecţia nu se rezumă la a face lucrurile mai încet, ci şi la a fi mai atenţi la propriile nevoi şi mai înţelegători cu cei din jur.

O relaţie diferită cu ceilalţi şi cu lumea din jur

Schimbările descrise de participanţi nu se limitează la relaţia cu propria persoană. Pentru unii, timpul petrecut pe traseu a schimbat şi felul în care îi privesc pe cei din jur, modul în care interacţionează cu oamenii sau reacţionează în situaţii cotidiene.

Interviurile surprind o mai mare deschidere către ceilalţi, mai multă răbdare şi o atenţie sporită la interacţiunile care, în ritmul obişnuit al vieţii, pot trece neobservate. Contactul cu oameni diferiţi, conversaţiile şi experienţele împărtăşite pe parcursul traseului au oferit un contrast faţă de interacţiunile adesea grăbite din marile oraşe.

Pentru unii participanţi, ieşirea din mediul obişnuit a însemnat şi o senzaţie mai amplă de libertate şi prezenţă, ca şi cum universul lor cotidian s-ar fi extins dincolo de spaţiile şi responsabilităţile familiare. Sunt perspective personale, dificil de redus la un singur indicator, dar care completează imaginea experienţei trăite pe Via Transilvanica.

Primii paşi către obiceiuri mai sănătoase în viaţa de zi cu zi

Dincolo de schimbările de perspectivă, interviurile surprind şi dorinţa unor participanţi de a integra în viaţa de zi cu zi obiceiuri inspirate de cele 10 zile petrecute pe traseu. Printre direcţiile menţionate se numără un program de somn mai regulat, mai mult timp petrecut în afara ecranelor şi limite mai clare între viaţa profesională şi cea personală. Sunt schimbări care ţin de organizarea timpului şi de felul în care oamenii îşi distribuie energia între muncă, odihnă şi activităţile personale.

Pe traseu, ritmul zilei este construit în jurul mersului, al pauzelor şi al recuperării. Revenirea la rutina obişnuită ridică însă o altă întrebare: în ce măsură pot fi păstrate aceste obiceiuri atunci când reapar responsabilităţile şi presiunile cotidiene? Pentru unii participanţi, experienţa a adus tocmai această conştientizare: starea de bine nu ţine doar de momentele petrecute pe traseu, ci şi de alegerile pe care le fac după întoarcere.

De la experienţe personale la rezultate măsurabile

Studiul observaţional derulat de MedLife pe Via Transilvanica are la bază conceptul de „stres bun” şi urmăreşte să analizeze răspunsul organismului la efort fizic şi mental susţinut, precum şi schimbările psiho-emoţionale asociate celor 10 zile de mers pe jos. Etapa de parcurgere a traseului s-a încheiat la finalul lunii septembrie, iar cercetarea continuă cu analiza datelor colectate. Aceasta combină evaluarea unor biomarkeri relevanţi pentru sănătate cu evaluări psiho-emoţionale şi interviuri aprofundate, realizate înainte şi după experienţa de pe traseu.

În timp ce mărturiile participanţilor surprind percepţiile şi schimbările resimţite, analiza comparativă a datelor medicale şi a evaluărilor va contribui la conturarea concluziilor cercetării. Rezultatele finale sunt aşteptate în luna noiembrie şi vor oferi o perspectivă integrată asupra relaţiei dintre mersul pe jos pe distanţe lungi, sănătatea fizică şi emoţională şi capacitatea organismului de a se adapta la efort susţinut.

***

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos şi a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit şi s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovaţie şi au îndrăznit să ţintească cât mai sus, pentru a oferi pacienţilor români calitate, profesionalism, grijă şi respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din ţară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce priveşte atât creşterea organică, cât şi creşterea prin achiziţii. Echipa sa puternică şi experimentată de management a fost capabilă să creeze şi să gestioneze aceste oportunităţi de creştere, dobândind cunoştinţe şi experienţă valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiţie, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piaţa locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanţa corporativă pe care o are implementată, a inspirat şi alte companii locale spre a porni pe acest drum şi a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc şi a economiei. Acţiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, Categoria Premium, având simbolul de tranzacţionare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reuşit să joace un rol esenţial în societate şi să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunităţii locale, în tehnologie şi infrastructură. Creează locuri de muncă şi dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unei Românii sănătoase.

 Despre Asociaţia Tăşuleasa Social

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanţă din România care traversează ţara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin şi a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociaţia Tăşuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaţionale, culturale şi ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani şi jumătate de muncă susţinută. În anul 2025, organizaţia a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României şi a lansat un nou ţinut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din oraşul Braşov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc şi în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete şi comunităţile locale care se află pe traseu. Drumul care uneşte contribuie la descoperirea culturii, tradiţiilor şi a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 judeţe şi 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.