CITR - Insolvenţele din agricultură s-au dublat în prima jumătate a anului, 40% dintre firmele mari au probleme, din cauza variaţiilor de preţuri la cereale. Bacău, Hunedoara, Vaslui, zone vulnerabile

Cazurile de insolvenţă au explodat în categoria companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, ajungându-se de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026.

În acelaşi timp, patru din zece firme din agricultură se află în zonă de risc, care se manifestă acut în Bacău, Hunedoara, Vaslui, dar şi în judeţe cu profil agricol intensiv precum Timiş, Arad, Constanţa, Teleorman, Brăila sau Bucureşti.

Problemele fermierilor sunt determinate de volatilitatea preţurilor la cereale, costurilor ridicate de producţie şi finanţare, pe fondul secetelor din ultimii ani, care afectează atât solul, cât şi deciziile de rotaţie a culturilor. Nu în ultimul rând, au produs efecte presiunea importurilor de cereale din Ucraina şi scumpirea energiei şi îngrăşămintelor pe fondul instabilităţii geopolitice, arată realizatorii analizei.

Criza din agricultura românească se adânceşte: după un nou trimestru de deteriorare, numărul companiilor agricole intrate în insolvenţă a ajuns la un nivel fără precedent în ultimii ani, se arată într-un comunicat transmis de CITR.

Potrivit unei analize derulate de companie, pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi a analizelor financiare proprii în domeniul agricol, numărul insolvenţelor se majorează semnificativ de la un semestru la altul.

"Insolvenţele au înregistrat o creştere de aproape 80%, de la 127 de cazuri în S1 2025, la 226 de cazuri în S1 2026. Mai mult, încă de la jumătatea lunii aprilie 2026, numărul de insolvenţe din agricultură atinsese deja nivelul înregistrat pe parcursul întregului semestru I al anului trecut", arată oficialii CITR.

Aceştia susţin că în categoria companiilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvenţelor din agricultură a explodat, de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026. Cele 19 societăţi concentrează peste 235 de milioane de euro în active imobilizate, echivalentul a peste 57% din totalul activelor intrate în insolvenţă în acest segment, la nivelul întregii economii.

Creşterea numărului de insolvenţe din sectorul agricol la şase luni reflectă o acumulare de presiuni structurale şi conjuncturale asupra fermierilor români. Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilităţii preţurilor la cereale, al costurilor ridicate de producţie şi finanţare, dar şi al secetelor recurente, care afectează atât solul, cât şi deciziile de rotaţie a culturilor - o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui. La acestea se adaugă presiunea importurilor de cereale din Ucraina şi scumpirea energiei şi îngrăşămintelor pe fondul instabilităţii geopolitice, arată realizatorii analizei.

"Dacă în anii anteriori vulnerabilităţile din agricultură erau absorbite în special de exploataţiile mici sau familiale, în primul semestru din 2026 asistăm la o extindere a crizei către companii de impact, cu reţele extinse de furnizori, distribuitori şi finanţatori. Cumularea efectelor climatice severe cu scumpirea creditării şi perturbările din lanţurile globale a creat o undă de şoc ce afectează acum companii de masă critică. Când un jucător mare din agricultură intră în incapacitate de plată, unda se transmite imediat pe întregul lanţ de aprovizionare local şi regional", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Analiza CITR derulată pe un eşantion reprezentativ de 3.700 de companii din agricultură, dintr-un total de 13.700 care şi-au depus bilanţul contabil şi care au active totale de cel puţin 1 milion de euro, indică o vulnerabilitate structurală îngrijorătoare, după cum se precizează în comunicat. Astfel, 40% dintre firme se află deja în zona de risc financiar ridicat. 631 de companii sunt în stare de insolvenţă iminentă, iar 855 de companii sunt clasificate drept restructurabile, având nevoie urgentă de măsuri de reorganizare operaţională şi financiară.

"Companiile aflate în risc, dar care dispun de cifre de afaceri solide şi de un număr semnificativ de angajaţi reprezintă cazuri prioritare pentru o intervenţie timpurie de restructurare, ce poate preveni efectele sociale şi economice en lanţ", menţionează documentul.

Starea de insolvabilitate a sectorului agricol reiese şi din evoluţia ratei creditelor neperformante în rândul companiilor nefinanciare, care conform Raportului BNR asupra Stabilităţii Financiare publicat în iunie 2026, a urcat la 5,6%, iar în segmentul micro şi micilor întreprinderi - din care provine cea mai mare parte a fermierilor - aceasta depăşeşte 7%. "Creditele cu garanţii de stat, utilizate masiv în agricultură în perioada 2020-2022, au o rată a neperformanţei de 11,3%, semn că sprijinul de urgenţă acordat atunci nu a generat rezilienţa scontată. Vulnerabilitatea financiară prezintă concentrări puternice în regiuni cu profil agricol intensiv sau în hub-urile comerciale. Astfel, poli ai insolvenţelor mari sunt judeţele Bacău şi Hunedoara, urmate de Vaslui, Bihor şi Ialomiţa - zone dependente de agricultura extensivă - unde sunt în insolvenţă companii mari, cu active de peste 4 milioane de euro", arată analiza CITR.

Topul judeţelor, după numărul total de companii agricole în risc, mai include Timiş: 147 companii, Bucureşti: 85 companii, Arad: 77 companii, Constanţa: 76 companii, Teleorman: 74 companii şi Brăila: 72 companii.

Aceste date sunt încă o dovadă a faptului că presiunea financiară afectează în mod egal atât marile exploataţii tehnologizate din vestul ţării, cât şi bazinele tradiţionale de cereale din sud-estul şi estul României.

"Decalajul dintre ciclul agricol şi lipsa de lichiditate, mai ales în perioadele dintre recolte, a determinat un comportament de vânzare tot mai precaut - fermierii preferă să reţină stocurile decât să vândă sub pragul de rentabilitate - punând presiune atât pe fluxul de numerar, cât şi pe încrederea din lanţul de aprovizionare. Aceste vulnerabilităţi sunt agravate de slăbiciunile structurale ale sectorului, fragmentarea excesivă a terenurilor şi lipsa infrastructurii de procesare, care fac ca o mare parte din producţie să rămână nevalorificată la nivel de business", adaugă Paul-Dieter Cîrlănaru.

În acest context, sustenabilitatea sectorului depinde tot mai puţin de volumul producţiei şi tot mai mult de eficienţa operaţională, disciplina financiară şi managementul riscului.

Reprezentanţii CITR atrag atenţia că identificarea timpurie a problemelor structurale şi recurgerea la soluţii de restructurare - renegocierea datoriilor, reorganizarea operaţională sau finanţarea specializată - pot face diferenţa, oferind businessurilor din sectorul agricol şansa reală de a-şi continua dezvoltarea.

CITR este liderul pieţei de restructurare şi insolvenţă din România, cu o experienţă de peste 25 de ani şi peste 1.200 de proiecte gestionate.