Război în Ucraina, atacuri, urmăriri penale abuzive: mediul devine din ce în ce mai ostil profesioniştilor din mass-media, a subliniat marţi Platforma Consiliului Europei pentru Siguranţa Jurnaliştilor, scrie AFP.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei rămâne „cea mai mare sursă de pericol pentru jurnalişti”, patru profesionişti din mass-media fiind ucişi în 2025, alţii răniţi şi mulţi care „rămân deţinuţi în teritoriile ocupate sau au dispărut”, a menţionat platforma, o colaborare între Consiliul Europei şi organizaţiile pentru libertatea presei, în raportul său anual.
Raportul enumeră, de asemenea, atacurile fizice asupra jurnaliştilor în timpul demonstraţiilor, urmăririle penale abuzive, supravegherea prin intermediul programelor spion, represiunea transnaţională a jurnaliştilor şi legile referitoare la „agenţii străini”.
Acest raport reflectă îngrijorarea cu privire la ameninţările cu care se confruntă mass-media de serviciu public, inclusiv interferenţa politică, legile restrictive şi finanţarea insuficientă.
Acest raport anual, care acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei - precum şi Rusia, în urma excluderii sale din Consiliul Europei în 2022, şi Belarus - include, pentru prima dată, o secţiune specifică dedicată femeilor jurnalişti.
Studiile recente arată că femeile sunt expuse în mod regulat violenţei bazate pe gen, inclusiv ameninţări cu violul, insulte misogine, stigmatizare, hărţuire şi ameninţări cu moartea.
În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind ameninţări grave la adresa libertăţii presei, o creştere accentuată (+29%) faţă de 2024. Ţările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) şi Ucraina (27).
În 2025, mai puţin de o treime din alerte au primit un răspuns din partea statelor.
La 31 decembrie 2025, 148 de jurnalişti erau deţinuţi în Europa, inclusiv 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei, 24 în Turcia, doi în Armenia şi unul în Georgia.
Partenerii platformei recomandă, ca prioritate, consolidarea siguranţei jurnaliştilor, implementarea deplină a standardelor de combatere a proceselor SLAPP, păstrarea independenţei mass-media de serviciu public şi creşterea protecţiei femeilor jurnalişti.




























