Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, joi, contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestului la domiciliu, decisă în 26 august de Curtea de Apel Bucureşti. Mercenarul beneficiază astfel de o măsură preventivă mai blândă, fiind plasat sub control judiciar. Decizia instanţei supreme este definitivă. Potra este acuzat, alături de Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi, de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. În 6 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţiile inculpaţilor făcute în cameră preliminară, astfel că procesul pe fond la CAB poate începe.
Horaţiu Potra a contestat măsura arestului la domiciliu decisă în 26 august de Curtea de Apel Bucureşti, în cazul său, iar joi, 3 septmebrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis contestaţia şi a desfiinţat hotărârea instanţei inferioare, astfel că mercenarul are acum o măsură mai blândă, aceea a controlului judiciar pentru 60 de zile.
Hotărârea judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
La termenul din 4 august de la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa a menţinut măsura preventivă a arestului la domiciliu luată în cazul lui Potra „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile” şi i-a respins, „ca nefondată”, cererea privind înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În 6 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţiile formulate în cameră preliminară în dosarul în care Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, astfel că procesul pe fond poate începe. În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă atât de către inculpaţi, cât şi de către Ministerul Public.
Înalta Curte preciza că în această etapă procesuală nu sunt analizate temeinicia acuzaţiilor şi nici vinovăţia persoanelor trimise în judecată, hotărârea pronunţată în 6 august confirmând exclusiv soluţia asupra aspectelor de legalitate procedurală.
„Stabilirea vinovăţiei sau a nevinovăţiei inculpaţilor poate avea loc numai în cadrul judecăţii pe fond, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale”, arăta ÎCCJ.
În 17 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că Horaţiu Potra va fi eliberat din arestul preventiv, fiind plasat în arest la domiciliu. Anterior, instanţa a admis contestaţiile fiului şi nepotului său, care au fost plasaţi sub control judiciar, după ce fuseseră în arest la domiciliu.
Horaţiu Potra, prins în Dubai în septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României. În acest dosar, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război. În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi "asumă" nerespectarea regimului armelor şi muniţiei", dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
Medikatv.ro
