Kateryna Kusmarova din Harkiv a început să documenteze viaţa şi condiţiile de trai ale oamenilor din oraşul său la doar 17 ani, după invazia rusă. Ea a povestit la Prima News cum a ajuns să lucreze în zonele de război, să supravieţuiască bombardamentelor, după ce a făcut voluntariat şi să îi ajute pe jurnaliştii străini în zonele de pe linia frontului.
Tânăra a rămas în Harkiv împreună cu familia, din cauză că deplasarea devenise extrem de periculoasă. Ea a povestit că ruşii bombardau infrastructura feroviară, iar deplasarea prin gări presupunea riscuri majore. Ea a amintit inclusiv tragedia din gara Kramatorsk, unde numeroşi oameni au murit în urma unui atac.
„În acel moment, nu am plecat din oraş împreună cu familia mea, pentru că era foarte dificil. Ruşii bombardau cu artilerie şi obuze gările. Din acest motiv, mulţi oameni au murit în gara din Kramatorsk. Aşa că era foarte periculos să ne deplasăm. Erau foarte mulţi oameni acolo, sute de persoane, şi situaţia era extrem de periculoasă. Prin urmare, am decis să rămânem”, a relatat Kusmarova la Prima News.
A sprijinit copiii afectaţi de război
Jurnalista a povestit că s-a implicat tot mai mult în sprijinirea copiilor afectaţi de război. „După ce am început să fac voluntariat, pur şi simplu nu puteam să-i las singuri pe acei copii, ştii? Aşa că am început să fac acele videoclipuri despre viaţa noastră de zi cu zi şi despre condiţiile în care trăiam în staţia de metrou”.
Înregistrările prezentau viaţa cotidiană într-un oraş în care bombardamentele şi insecuritatea schimbaseră radical rutina locuitorilor. Staţiile de metrou deveniseră spaţii în care oamenii încercau să se adăpostească, iar imaginile realizate de ea surprindeau condiţiile în care aceştia erau nevoiţi să trăiască.
Activitatea de voluntariat a apropiat-o treptat de jurnaliştii străini veniţi să relateze despre războiul din Ucraina. Pentru că vorbea engleză, Kusmarova a început să îi ajute cu traducerea şi organizarea interviurilor.
A devenit fixer pentru jurnaliştii străini
La început, tânăra nu ştia că activitatea pe care o desfăşura avea o denumire profesională. Ea era invitată să organizeze interviuri scurte şi să faciliteze comunicarea dintre reporterii străini şi persoanele pe care aceştia doreau să le intervieveze.
„Ulterior, aşa am ajuns să cunosc profesia de fixer - o persoană care îi ajută pe jurnaliştii străini în zonele de pe linia frontului. Datorită faptului că ştiam engleză, am început să lucrez ca traducătoare voluntară. Pe atunci, nici măcar nu ştiam că această profesie se numeşte «fixer»”, a explicat jurnalista.
Kusmarova a povestit că prima sa deplasare pe linia frontului a avut loc în 2022, în Prymychna Saltivka, un cartier din Harkiv. Înainte de război, acolo locuiau aproximativ jumătate de milion de oameni. Ulterior, numeroase locuinţe au fost avariate, iar condiţiile de trai au devenit extrem de dificile.
„Acolo locuiau aproximativ jumătate de milion de oameni, iar acum aceştia nu mai pot locui acolo, deoarece casele lor au fost avariate. Nu au căldură şi nici electricitate, bineînţeles”, a spus Kateryna Kusmarova.
Medikatv.ro
