Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) ameninţă cu proteste şi cu blocarea activităţii dacă nu se modifică proiectul Legii salarizării unitare şi cer Guvernului să înceapă discuţiile cu reprezentanţii sindicatelor. Sindicaliştii susţin că dacă se aplică proiectul Legii salarizării în forma propusă, salarizarea în administraţia publică locală va deveni discreţionară.
"Solicităm organizarea de către Guvernul României a unor întâlniri cu reprezentanţii organizaţiei noastre pentru corectarea propunerilor din acest proiect de lege care vin în contradicţie cu aşteptările noastre. Ȋn acestă perioadă, organizaţia noastră va consulta membrii de sindicat cu privire la acţiunile de protest la care vom recurge în cazul în care prevederile referitoare la administraţia publică locală vor fi păstrate în proiectul legii, cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acestea vor culmina cu blocarea activităţii în sectorul nostru de activitate”, au anunţat, miercuri, liderii FNSA.
Aceştia spun că vor sesiza toate forurile şi instituţiile interne şi internaţionale cu atribuţii în materie constituţională şi convenţională a drepturilor omului, „pentru a stopa abuzurile la adresa salariaţilor din administraţia publică locală”, în condiţiile în care proiectul Legii salarizării unitare are prevederi discriminatorii, care instituie diferenţe de salarii atât între unităţile administrative, cât şi în interiorul aceleiaşi instituţii.
"Ȋn plus, singura categorie de salariaţi căreia acest proiect de lege nu-i recunoaşte un drept câştigat este cea a angajaţilor din administraţia publică locală (salariile acestora urmând a scădea). Aproape toate principiile enunţate în preambului acestui proiect de lege sunt nesocotite în cazul administraţiei publice locale. Practic, salarizarea unitară în administraţia publică locală va deveni salarizare discreţionară în acest sector”, subliniază reprezentanţii FNSA.
Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, declara, săptămâna trecută, că angajaţii din administraţie sunt nemulţumiţi că proiectul Legii salarizării prevede evaluarea posturilor din administraţia publică pentru stabilirea salariilor de bază şi reîncadrarea personalului, că ignoră în construcţia sa decizia Curţii Constituţionale din 2016 şi stabileşte un maxim salarial mai mic decât cel aflat în plată în momentul de faţă, dar şi că scoate asistenţa socială din familia ocupaţională administraţie, „pentru a nu fi un reper în majorarea salariilor angajaţilor unităţilor administrativ-teritoriale şi consiliilor judeţene”.
Potrivit proiectului Legii salarizării unitare, salariile de bază din autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale care se autofinanţează pot varia, începând din 2022, în funcţie de natura postului ocupat - de execuţie sau de conducere - şi a studiilor absolvite, între un prag minim de 2.500 de lei şi un plafon de 10.880.
Potrivit proiectului dat publicităţii luni, salariile în instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii aflate în sub autoritatea, în subordinea sau coordonarea Guvernului, ministerelor, Parlamentului sau altor organisme ale administraţiei central vor fi uşor mai mari decât în cazul celor aflate în subordinea administraţiei locale.
Astfel, pentru prima categorie, salariile personalului de execuţie vor porni de la 2.500 de lei pentru cei cu studii generale şi vor ajunge la 5.791 de lei pentru cei cu studii superioare. Pentru funcţiile de conducere, nivelul minim este de 7.721 pentru absolvenţii de studii generale şi se poate ajunge la 10.880 de lei pentru absolvenţii de facultate.
În cazul instituţiilor care se autofinanţează şi se află în subordinea administraţiilor locale, salariile personalului de execuţie va varia între 2.500 de lei şi 5.315, în funcţie de studii, iar cele ale personalului de conducere între 6.229 şi 8.423 de lei.
Salariile de bază prezentate includ sporul de vechime la nivelul maxim.
Pe lângă salariul de bază, angajaţii acestor instituţii mai pot primi diverse sporuri: de 10% din salariul de bază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de până la 15% pentru condiţii grele de muncă, în funcţie de numărul de ore lucrate în aceste condiţii, de 20% pentru munca prestate în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, de 15% pentru consemn la domiciliu şi de 20% pentru siguranţa navigaţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
