Salvaţi Copiii: Haine şi încălţăminte, ajutor la teme şi posibilitatea de a merge în excursii, alături de colegii lor sunt nevoile pe care le resimt copiii din medii vulnerabile

Salvaţi Copiii: Haine şi încălţăminte, ajutor la teme şi posibilitatea de a merge în excursii, alături de colegii lor sunt nevoile pe care le resimt copiii din medii vulnerabile
FOTO Salvaţi Copiii România

Sărăcia în rândul copiilor este resimţită de aceştia, dincolo de statistici, prin lipsurile pe care le au şi prin diferenţa faţă de colegii care nu provin din medii socio-economice vulnerabile. Astfel, atunci când sunt întrebaţi de ce au nevoie cel mai mult în prezent, cei mai mulţi dintre copiii beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii România optează pentru haine şi încălţăminte (58%), sprijin suplimentar pentru a se descurca la şcoală (55%) şi dorinţa de a putea merge în tabere sau în excursii împreună cu colegii. În acest context, organizaţia anunţă cea de-a 26-a ediţie a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului.

În fiecare an, prin Festivalul Brazilor de Crăciun, ajuns la cea de-a 26-a ediţie, Organizaţia Salvaţi Copiii aduce în prim-plan importanţa crucială a accesului egal la educaţie pentru copiii vulnerabili, printr-un eveniment care a consacrat responsabilitatea socială drept una dintre cele mai puternice resurse ale unei societăţi mature. În 2026, seara de Gală a Festivalului Brazilor de Crăciun va fi organizată pentru al şaselea an consecutiv în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României şi va avea loc în 3 decembrie, la Muzeul Naţional de Artă al României, unde brazi special creaţi pentru această ocazie în atelierele designerilor vor fi licitaţi. 

La cele 25 de ediţii de până acum ale Festivalului Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri totale de 11.102.000 euro, care au sprijinit activ 287.127 de copii, astfel:205.898 de copii au primit sprijin socio-economic pentru familiile lor, precum şi consiliere psihologică; 11.916 copii au fost incluşi în Grădiniţe Estivale; 5.524 de copii au fost recuperaţi prin Programul  „A Doua Şansă”; 63.789 de copii  au fost integraţi în programele de educaţie de tip „Şcoală după Şcoală”.

La ediţia de anul trecut, un manifest pentru restabilirea dreptului egal la educaţie al copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială, Festivalul Brazilor de Crăciun a reuşit să adune fonduri de peste un milion de euro. Cei 24 de brazi licitaţi în seara de gală au asigurat sprijin socio-educaţional pentru peste 15.000 de copii.
 
„Fiecare copil care rămâne la şcoală şi primeşte sprijinul de care are nevoie are şansa să devină un adult care inovează şi schimbă în bine comunitatea din care face parte, iar beneficiile acestei investiţii se întorc, în timp, către noi toţi, sub forma unei societăţi mai echitabile şi mai puternice. Educaţia este cea mai valoroasă investiţie pe care o putem face. De aceea apreciem şi suntem încurajaţi de felul în care designerii, companiile, oamenii de bine s-au mobilizat an de an şi au sprijinit cauza copiilor vulnerabili, cărora Festivalul Brazilor de Crăciun le spune povestea. Sperăm că şi pentru această ediţie, mobilizarea oamenilor de bine va face o diferenţă considerabilă pentru accesul la educaţie al copiilor vulnerabili”, declară Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv, Organizaţia Salvaţi Copiii.

Ce spun copiii despre nevoile pe care le resimt

Potrivit Salvaţi Copiii România, după nevoia de haine şi încălţăminte, de sprijin pentru teme şi de acces la excursiile şi taberele în care merg colegii lor care nu provin din medii socioeconomice vulnerabile, copiii din programele educaţionale ale organizaţiei definesc nevoia unui spaţiu locativ mai mare sau mai confortabil (43%), nevoia unei nutriţii mai bune (mâncare mai multă sau mai bună – 37%) şi dorinţa de a avea mai multe jocuri şi jucării (37%). Produsele de igienă reprezintă o necesitate actuală pentru 26% dintre respondenţi, în timp ce 31% şi-ar dori un acces mai bun la internet şi dispozitive. 

„Vârsta copiilor influenţează în mod clar nevoile resimţite: cei mai mici indică în mai mare măsură jocurile şi jucăriile (49%) şi în mai mică măsură accesul la internet şi dispozitive (25%), în timp ce elevii de gimnaziu resimt mai acut nevoia de sprijin suplimentar pentru a se descurca la şcoală (59%), iar adolescenţii simt mai acut toate categoriile de nevoi testate (cu excepţia jocurilor şi a jucăriilor), diferenţele faţă de media eşantionului fiind de până la 27 puncte procentuale (în cazul produselor de igienă). Apar şi unele diferenţe semnificative din perspectiva genului – fetele prioritizează mai puţin nevoile alimentare (33% versus 40% în cazul băieţilor) şi pe cele digitale (28% vs. 34% în cazul băieţilor), dar resimt în mai mare măsură nevoia de haine şi încălţăminte (61% versus 54% dintre băieţi) şi de produse de igienă (28% versus 23% dintre băieţi)”, precizează sursa citată.
 
Potrivit aceleiaşi surse, atunci când li se cere să compare situaţia financiară a propriei familii cu cea a familiilor din care provin colegii sau prietenii lor, 46% dintre copiii integraţi în programele socio-educaţionale ale organizaţiei spun că familia lor este mai săracă decât a majorităţii celor de vârsta lor. 

„Cu cât vârsta copiilor este mai mare, cu atât creşte ponderea celor care se consideră mai săraci (de la 45% în cazul celor cu vârsta şcolii primare, la 59% în cazul adolescenţilor). Altfel spus, cu cât copiii sunt mai mari şi au o perspectivă mai largă decât propria comunitate, cu atât devine mai probabil ca, prin comparaţie, să se considere mai dezavantajaţi decât alţii”, explică reprezentanţii organizaţiei.

Experienţa participării la programele Salvaţi Copiii 

Peste jumătate dintre copiii consultaţi de Salvaţi Copiii (54%) consideră că există lucruri pe care nu le-ar fi putut realiza înainte de a participa la programul de sprijin educaţional al Salvaţi Copiii, dar pe care sunt capabili să le realizeze în prezent. Atunci când sunt invitaţi să identifice aceste lucruri, cei mai mulţi optează pentru aspecte legate de socializare (crearea de prietenii), aspecte legate strict de parcursul şcolar (teme, înţelegerea materiei parcurse la clasă, îmbunătăţirea rezultatelor obţinute la evaluările curente etc). Mulţi respondenţi apreciază însă că, odată înscrişi în programul de sprijin, au avut oportunitatea de a participa la activităţi extraşcolare şi/sau recreative la care nu ar fi putut avea acces (excursii, tabere, activităţi sportive). De asemenea, o parte semnificativă a copiilor consultaţi apreciază impactul pe care programul îl are asupra abilităţilor lor din sfera socioemoţională (încrederea în sine, capacitatea de a-şi gestiona emoţiile, abilitatea de a preveni şi combate bullyingul). 

Orgazniaţia menţionează că atunci când li se solicită să identifice cel mult trei aspecte pentru care ar dori să primească mai mult ajutor, copiii continuă să identifice ca primă prioritate realizarea temelor pentru şcoală (30% pe prima opţiune şi 20% pe cumulul celor trei opţiuni). A doua prioritate este reprezentată de înţelegerea lecţiilor predate la şcoală (18% din prima opţiune exprimată şi 15% din totalul opţiunilor). În ceea ce priveşte cea de a treia prioritate, dacă analizăm răspunsurile primite ca primă opţiune, observăm că cititul/lectura se situează pe acest al treilea loc (13%), iar dacă analizăm suma opţiunilor, se remarcă importanţa acordată activităţilor distractive (12%). 

„În ceea ce priveşte importanţa participării în parcursul educaţional al copiilor, remarcăm că aproape 9 din 10 (86%) afirmă că, de obicei, îşi rezolvă temele în cadrul programului Salvaţi Copiii. 6% îşi fac temele la şcoală, iar o pondere similară le rezolvă acasă (3% cu sprijin, iar alţi 3% singuri). Diferenţa de 2% este reprezentată de cei care nu au teme de obicei”, mai arată sursa citată.

Potrivit Salvaţi Copiii, impactul multiplu al sărăciei asupra asigurării drepturilor copilului se observă cu uşurinţă în educaţie, unde datele PISA 2025 indică un decalaj între cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi elevi. Astfel, 2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situaţie (70,6%). Cu excepţia Zambiei, România a înregistrat cea mai mare variaţie a scorului la matematică explicată strict prin statutul socio-economic. Astfel, după eliminarea tuturor celorlalţi factori care pot influenţa rezultatele elevilor, aproape un sfert din variaţia scorului la matematică înregistrat de elevii români (24.1% faţă de 12% media OCDE) se explică strict prin statutul socio-economic.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră