Donald Trump recunoaşte că politica sa privind deportările a fost „prea dură" şi se oferă să încheie un acord privind imigraţia cu democraţii

Preşedintele american Donald Trump a recunoscut că politica sa privind deportările a fost „prea dură” şi s-a oferit să încheie un acord privind imigraţia cu democraţii, ca o concesie în urma înfrângerii dezastruoase suferite de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului.

Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” a postului CBS, difuzat duminică, preşedintele american a recunoscut că măsurile agresive împotriva imigranţilor i-au afectat imaginea politică şi a declarat că este deschis la o soluţie care să permită unor imigranţi fără documente să rămână în SUA.

Trump a fost întrebat de Ross Douthat în cadrul „60 Minutes” dacă politica sa de deportări a mers prea departe. „Cred că a fost prea dură”, a spus el. „Cred că s-ar putea să fie prea dură, da. Şi mulţi oameni ar spune că e grozavă. Dar mulţi oameni consideră că e prea dură.”

Declaraţiile preşedintelui au reprezentat o recunoaştere neobişnuit de sinceră a faptului că una dintre politicile definitorii ale celui de-al doilea mandat al său devenise o povară politică. Totuşi, acestea păreau să fie în contradicţie cu decizia sa de vineri de a-l numi pe Stephen Miller, arhitectul politicii sale de înăsprire a măsurilor împotriva imigraţiei, în funcţia de şef de cabinet al Casei Albe.

De când Trump s-a întors la putere, raidurile de amploare ale Serviciului de Imigrare şi Vamă (ICE) la locurile de muncă, în locuinţe şi în spaţiile publice au prins în capcană persoane fără antecedente penale, au despărţit familii şi au răspândit frica în rândul comunităţilor de imigranţi. Agenţii federali au împuşcat mortal doi cetăţeni americani, Renee Good şi Alex Pretti, în timpul unor operaţiuni desfăşurate la Minneapolis la începutul acestui an.

Preşedintele a susţinut că politica sa „a ajutat şi a dăunat în acelaşi timp”, întrucât oamenii i-au acordat un „10+ pentru închiderea graniţei” şi „note foarte mari pentru eliminarea celor răi”. Dar a recunoscut: „Sunt afectat pentru că am luat şi oameni care aveau locuri de muncă bune, care au comis o singură încălcare sau o singură abatere de la lege, şi anume faptul că au intrat ilegal în ţară.”

Trump a adăugat că în ţară există opinii contradictorii cu privire la faptul dacă imigranţii fără documente ar trebui deportaţi sau li s-ar trebui să li se permită să rămână dacă lucrează şi plătesc impozite. El a spus că unii oameni consideră că „ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni de treabă care lucrează într-o firmă de amenajări peisagistice” şi „în unele cazuri, plătesc impozite”.

Trump a declarat că este de părere că se poate ajunge la un acord cu democraţii, care să permită unor rezidenţi fără documente aflaţi de mult timp în ţară să rămână, continuând în acelaşi timp expulzarea persoanelor condamnate pentru infracţiuni grave. El a propus să se vizeze ucigaşii, violatorii şi traficanţii de droguri, oferind în acelaşi timp o soluţie pentru persoanele care se află în ţară de 10 sau 15 ani.

„Să-i lăsăm pe cei care se află aici, şi care, în unele cazuri, sunt aici de 10 sau 15 ani, să ajungă la o înţelegere în favoarea lor”, a spus el. El a descris propunerea ca fiind ceva ce ar putea fi negociat, afirmând: „Cred că este ceva care se poate realiza efectiv”.

Trump a sugerat că democraţii sunt deschişi la un compromis, afirmând că unii dintre ei l-au contactat deja. Întrebat dacă ar putea să se abţină de la jigniri timp de şase luni pentru a asigura un acord, el a răspuns: „Foarte uşor.”

Trump a dat vina, de asemenea, pe războiul cu Iranul şi pe preţurile ridicate la benzină pentru o mare parte din înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, fiind de acord cu o evaluare a vicepreşedintelui său, JD Vance, potrivit căreia conflictul a fost un factor major. El a menţionat, de asemenea, ceea ce a descris ca fiind o aversiune crescândă faţă de Israel.

El a susţinut, totuşi, că operaţiunea militară a fost justificată şi a afirmat că ar lua din nou aceeaşi decizie. „Răspunsul meu este un «da» categoric, pentru că nu putem permite Iranului să deţină o armă nucleară”, a spus el.

Trump a insistat că războiul a fost câştigat şi a prezis că Teheranul va ajunge, în cele din urmă, să negocieze un acord. El a recunoscut că operaţiunea militară s-ar putea să nu fi fost populară pe termen scurt, afirmând: „Cred că, din punct de vedere istoric, aceasta va fi o decizie foarte bună. Este o decizie bună pentru astăzi şi pentru mâine? Poate că nu.”

El a afirmat că nu intenţionează să escaladeze conflictul după alegerile de la jumătatea mandatului.

În ceea ce priveşte economia, preşedintele a recunoscut că administraţia sa nu a reuşit să-şi comunice eficient realizările, în ciuda afirmaţiilor repetate că cifrele privind ocuparea forţei de muncă, investiţiile şi piaţa bursieră se aflau la niveluri record. „Cred că a fost o comunicare defectuoasă, poate din partea mea”, a spus el.

Trump s-a arătat deschis la ideea unor măsuri de protecţie în domeniul inteligenţei artificiale, deşi anterior susţinuse ideea ca companiile din domeniul tehnologiei să se autoreglementeze, în loc să se impună restricţii guvernamentale drastice. „Nu mă deranjează măsurile de protecţie”, a declarat el pentru emisiunea „60 Minutes”. „Dar nu vreau să ne punem într-o poziţie de inferioritate.”

Interviul a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la creşterea substanţială a averii personale a lui Trump de la revenirea sa la Casa Albă.

Douthat a citat o estimare a revistei Forbes conform căreia averea netă a lui Trump a crescut cu 3 miliarde de dolari între toamna anului 2024 şi toamna anului 2025. Trump a sugerat iniţial că această creştere reflectă evoluţia generală a pieţei bursiere şi a afirmat că finanţele sale sunt gestionate de fiul său.

Întrebat despre afacerea familiei sale cu criptomonede, World Liberty Financial, în care este coproprietar şi care a atras investiţii de la persoane legate de Emiratele Arabe Unite, Trump a apărat această situaţie spunând: „Nu ştiu nimic despre asta.”

Însă Dan Alexander, redactor-şef la Forbes care calculează averea persoanelor bogate pentru revistă, a contestat explicaţia lui Trump într-un şir lung de postări pe X, susţinând că creşterea averii preşedintelui nu putea fi explicată doar prin câştigurile de pe piaţa bursieră, notează The Guardian.

Alexander a identificat mai multe surse, printre care afaceri cu criptomonede care au generat venituri de peste 1 miliard de dolari şi aprecierea token-urilor deţinute de Trump, acorduri de licenţiere în străinătate care au sporit valoarea afacerii sale de branding, precum şi anularea unei amenzi financiare de aproape 500 de milioane de dolari în cadrul procesului civil de fraudă din New York.

Trump a oferit, de asemenea, o perspectivă asupra luptei pentru succesiune din cadrul Partidului Republican în vederea alegerilor prezidenţiale din 2028, afirmând că ar putea susţine un candidat, dar că nu s-a hotărât încă dacă va interveni. Întrebat dacă se aşteaptă să susţină un succesor, Trump a răspuns: „Probabil. Nu neapărat.”

El a descris Partidul Republican ca având o listă puternică de potenţiali candidaţi şi l-a lăudat pe secretarul de stat Marco Rubio, refuzând însă să excludă alţi concurenţi.

Preşedintele a afirmat că sprijinul său ar avea o pondere considerabilă, dar a sugerat că ar fi mai bine să rămână în afara competiţiei. De asemenea, şi-a exprimat încrederea că mişcarea „Make America great again” ar putea supravieţui fără el ca lider, descriind principiile sale definitorii ca fiind graniţe solide şi o armată puternică.

La finalul interviului, Trump a fost întrebat dacă ar putea să-i ierte pe adversarii politici, printre care se numără fostul director al FBI, James Comey, şi fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, chiar înainte de judecata lui Dumnezeu. Trump a răspuns: „Răspunsul este nu. Vreau să fiu sincer, nu.”

Douthat a continuat: „Domnule preşedinte. Aţi avut cea mai norocoasă şi remarcabilă viaţă dintre toţi americanii pe care i-am cunoscut în întreaga mea viaţă şi îmi spuneţi că, în faţa tronului de judecată al lui Dumnezeu, nu aţi putea găsi în inima dumneavoastră puterea de a-i ierta pe unii dintre duşmanii dumneavoastră? După tot ce vi s-a dat? Haideţi. Ajutaţi-mă să înţeleg.”

Dar Trump a rămas neclintit, insistând: „Probabil că nu pot face asta, nu, pentru că îi urăsc pe unii dintre duşmanii mei şi îi voi urî întotdeauna.”

Douthat a remarcat apoi că mulţi preşedinţi sunt amintiţi printr-o singură frază, precum „El a eliberat sclavii” sau „El a câştigat Războiul Rece”, şi a întrebat cu ce frază va fi amintită preşedinţia lui Trump.

Preşedintele a răspuns simplu: „Că am făcut America din nou măreaţă.”