Procesul de fabricare a unui vaccin, din momentul achiziţiei materiei prime şi până când acesta ajunge să fie distribuit, este unul complex, supus unei testări riguroase realizate de producător, de autorităţile din ţara care produce vaccinul, dar şi de autorităţile din ţara în care acesta este distribuit. 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia, explică Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Potrivit directorului de relaţii externe al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Liviu Popescu, perioada de producţie a unui vaccin este între trei luni şi doi ani, în funcţie de tipul vaccinului, iar vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia.
El spune că un vaccin a cărui producţie a fost începută în primul trimestru al acestui an va fi gata pentru distribuţie în trimestrul al patrulea al anului 2019, astfel că este foarte important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi să fie transmisă producătorilor în timp util.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
"Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, miercuri, la o conferinţă organizată cu ocazia Săptămânii Mondiale a Vaccinării .
El a mai spus că este important ca toţi părinţii să fie convinşi că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe - tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi, datorită vaccinării. Odată contractate, astfel de boli au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces, iar scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni, mai arată reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
La rândul său, medicul Dan Niţu, reprezentant ARPIM, membru al Grupului de Lucru pentru Vaccinuri, spune că sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor.
"Este un mit legat de autism, apoi despre cantitatea de mercur, de aluminiu şi de formaldehidă. Legat de autism, studii din 2001, 2002, 2005 şi 20012 care au cuprins peste 25 de milioane de copii din diverse ţări nu au putut dovedi nicio legătură între autism şi vaccinare. Mercurul este conţinut doar de vaccinurile multidoză pentru a preveni contaminarea cu bacterii, dar cantitatea este de zeci de ori mai mică decât cea din tonul oceanic, din fructele de mare sau din cerneala pentru tatuaj. Mercurul se elimină în 30 de zile şi nu se asociază cu administrări succesive", explică medicul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
