Republica Moldova trebuie să adere la Uniunea Europeană pentru a supravieţui agresiunii Rusiei, a avertizat marţi preşedinta Maia Sandu într-un discurs ţinut în Parlamentul European înaintea alegerilor legislative de la sfârşitul lunii în care miza este menţinerea cursului proeuropean al ţării sau întoarcerea în sfera de influenţă rusă.
Moldova a depus cererea de aderare la UE în 2022 şi a întreprins reforme de amploare la nivelul guvernului, sistemului judiciar şi economiei. Însă Maia Sandu a declarat că UE nu ar trebui să se aştepte la „perfecţiune” din partea ţării sale înainte de a-i permite să avanseze către aderarea la blocul comunitar. „Nu cerem scurtături. Ne facem temele cu sârguinţă”, a spus ea, adăugând însă că Moldova se află într-o „cursă contra cronometru” pentru a-şi proteja democraţia de Rusia.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
„Obiectivul Moscovei este clar”, a spus Maia Sandu. „Să cucerească Moldova prin urnele de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei şi să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, i-a avertizat ea pe europarlamentari.
Ţara sa cu 2,4 milioane de locuitori, care are o frontieră de 1.200 de kilometri cu Ucraina, a devenit ţinta războiului hibrid al Rusiei, care include dezinformare, atacuri cibernetice şi manipularea alegerilor, notează POLITICO. „Moldova nu poate fugi de geografia sa. Simţim braţul lung al agresiunii ruse”, a spus şefa statului moldovean.
„De aceea, calea noastră europeană nu este doar o chestiune de valori, ci o chestiune de supravieţuire”, a declarat Maia Sandu în discursul ţinut în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, adăugând că Kremlinul „a dezlănţuit întregul său arsenal de atacuri hibride”.
„Ne confruntăm cu un război hibrid nelimitat, la o scară nemaiîntâlnită înainte de invazia la scară mare din Ucraina”, a arătat Maia Sandu, numind Rusia „cea mai mare ameninţare” cu care se confruntă atât Republica Moldova, cât şi Europa. „Dacă democraţia noastră nu poate fi protejată, nicio democraţie din Europa nu este în siguranţă”, a avertizat Maia Sandu.
Moldovenii se vor prezenta la urne la 28 septembrie pentru alegerile parlamentare, iar Maia Sandu le-a spus europarlamentarilor că Moscova va încerca să le influenţeze.
Referendumul de anul trecut pentru aderarea la UE a fost aprobat cu o marjă foarte mică, de 50,4% la 49,6%, într-un vot marcat de interferenţa Rusiei. În alegerile prezidenţiale simultane şi tensionate, Maia Sandu – care provine dintr-un partid pro-european – şi-a învins adversarul pro-rus, asigurându-şi un al doilea mandat, graţie voturilor disaporei moldovene.
Liderii Franţei, Germaniei şi Poloniei au vizitat Chişinăul luna trecută într-o demonstraţie ostentativă de sprijin pentru Maia Sandu şi şi-au exprimat sprijinul pentru parcursul ţării către UE. Însă Moldova se confruntă cu obstacole, printre care faptul că aderarea sa este în prezent legată de cea a Ucrainei, pe care premierul ungar Viktor Orbán a promis în repetate rânduri că o va bloca, notează POLITICO. Pe de altă parte, şi Kievul se opune tentativelor de disociere a celor două candidaturi, de teamă că aderarea Ucrainei va fi amânată sine die.
„Motivul pentru care Moldova se bucură de pace astăzi este pentru că Ucraina rezistă”, a recunoscut Maia Sandu în discursul său. „Ucrainenii luptă pentru a-şi apăra ţara şi libertatea. Şi, totodată, protejează Moldova. Le datorăm pacea noastră. Dar sacrificiul lor este şi un avertisment: pacea nu este niciodată garantată. Iată de ce drumul nostru european nu este doar despre valori - este despre supravieţuire. Şi tocmai pentru că am înaintat mult pe acest drum, Rusia şi-a dezlănţuit întregul arsenal de atacuri hibride împotriva noastră. Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile noastre”, a punctat preşedinta Republicii Moldova.
DISCURSUL INTEGRAL AL PREŞEDINTEI MAIA SANDU ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN:
„Doamnă Preşedintă, dragă Roberta Metsola,
Onoraţi membri ai Parlamentului European,
Vă mulţumesc pentru această invitaţie.
Este o mare onoare să vorbesc în această casă a democraţiei în numele oamenilor din Moldova.
Astăzi, aş vrea să mă axez pe ameninţările în creştere la adresa democraţiilor noastre - şi pe cum le putem apăra împreună. Pentru că niciuna nu se poate apăra singură. O voi face prin prisma experienţei Moldovei. Pentru că stabilitatea noastră este stabilitatea Dumneavoastră. Pacea noastră este pacea Europei.
Pe 28 septembrie 2025, în Moldova va avea loc cel mai decisiv scrutin din istoria noastră. Rezultatul va hotărî dacă ne consolidăm ca o democraţie stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană - ca un vecin sigur al Ucrainei şi un furnizor de securitate pentru Uniune - sau dacă Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa şi ne transformă într-o ameninţare la graniţa de sud-vest a Ucrainei şi la frontiera de est a Europei.
Doamnelor şi domnilor,
Înainte să încep, să ne amintim un adevăr: cele mai multe dintre democraţiile Dumneavoastră nu erau depline când aţi aderat la această Uniune. Aţi luptat împotriva dictaturii. Aţi depăşit greutăţi economice.
Şi nimeni dintre Dumneavoastră nu a făcut-o singur. Fiecare democraţie din această sală a fost construită, sprijinită şi protejată cu ajutorul altora. Germania şi Franţa — devastate de război — au ales reconcilierea. Alături de Italia, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, au pus bazele Europei: fragile la început, dar puternice împreună.
Când Irlanda a aderat, solidaritatea a transformat-o. Danemarca a arătat că şi democraţiile consacrate au ales Uniunea pentru un viitor sigur.
Apoi a venit Europa de Sud: Grecia, Spania, Portugalia — la mai puţin de un deceniu după dictatură. Democraţiile lor au fost adăpostite şi s-au consolidat în interiorul Uniunii.
Au urmat Austria, Finlanda şi Suedia. Ţări neutre, care şi-au întărit securitatea - şi securitatea Europei.
Apoi a venit marea extindere din Europa Centrală şi de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, la nici 15 ani după comunism, au devenit mai puternice şi prospere în cadrul UE.
Cipru şi Malta au intrat la rândul lor - dovada că nicio democraţie nu e prea mică ca să conteze.
Au urmat România şi Bulgaria — la mai puţin de două decenii după ce s-au desprins de trecutul lor socialist. Mai aveau mult de construit la acea vreme, dar aderarea le-a oferit stabilitate şi cadrul în care să crească.
Croaţia, marcată de război, a găsit pace şi securitate în această familie.
Iar astăzi, Moldova, Ucraina şi Balcanii de Vest bat la poartă — dovada vie că proiectul european înfloreşte. Încă se extinde. Încă protejează.
Moldova şi Ucraina sunt pregătite să avanseze în negocierile de aderare, într-un proces bazat pe merite care să reflecte progresul fiecăreia. Şi ambele noastre democraţii vor fi mai sigure odată ce vom fi parte a Uniunii. De aceea spun: această Uniune nu a fost niciodată despre perfecţiune. A fost despre protecţie — a democraţiilor fragile până s-au întărit.Şi aşa ar trebui să rămână şi astăzi. Pentru că democraţia nu vine de la sine. Vine după greutăţi. După sacrificii. Şi mai ales, cu sprijinul prietenilor. Aceasta este lecţia Moldovei. Şi este şi avertismentul Moldovei: dacă democraţia noastră nu poate fi protejată, nicio democraţie din Europa nu este în siguranţă.
Onoraţi membri,
Luna trecută am celebrat 34 de ani de independenţă. În ultimele trei decenii, Moldova a construit şi menţinut o democraţie vie. Fragilă, da. Dar trainică. Noi am trecut: printr-un conflict separatist alimentat de Rusia, printr-un colaps economic, şantaj energetic, embargouri comerciale, chiar şi printr-o fraudă bancară ce a zguduit însuşi fundamentul statului nostru. Fiecare criză putea să ne doboare. Dar democraţia a rezistat. Când democraţia a fost în pericol - oamenii au ieşit în stradă. Când oligarhii au încercat să captureze statul - am rezistat. Şi când puterea s-a schimbat — s-a schimbat paşnic, la urna de vot. Spre deosebire de unele părţi ale fostei Uniuni Sovietice, Moldova nu a devenit o autocraţie. Am păstrat pluralismul. Am protejat alegerile libere. Am rămas neabătuţi de la ceea ce suntem: europeni.
De peste două decenii, Uniunea Europeană – alături de Statele Unite – ne-a fost partener de nădejde. Ne-a ajutat să reformăm, să modernizăm şi să construim instituţii capabile să reziste presiunilor. Dând moldovenilor speranţa că locul nostru a fost - şi este - în Europa.
Apoi a venit 24 februarie 2022. Când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, am ştiut că nu mai putem aştepta. Aveam nevoie de siguranţă. Şi am ştiut că, cu cât vom fi mai repede în Uniunea Europeană - un proiect de pace în care niciun stat membru nu a purtat vreun război împotriva altuia - cu atât mai în siguranţă vor fi democraţia şi oamenii noştri. De aceea am depus cererea de aderare la doar câteva zile după ce tancurile ruseşti au pătruns în vecinătatea noastră. Am obţinut statutul de ţară candidată şi am deschis negocierile de aderare.
Nu cerem scurtături. Ne facem temele cu sârguinţă. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un exerciţiu tehnocratic. Este o cursă contra cronometru - pentru a ancora democraţia noastră în Uniunea Europeană, acolo unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare: Rusia.
Doamnelor şi domnilor,
Moldova nu poate fugi de geografia sa. Simţim braţul lung al agresiunii ruse. Avem o frontieră cu Ucraina de peste 1.200 km — mai lungă decât a oricărei dintre ţările Dumneavoastră. Iar motivul pentru care Moldova se bucură de pace astăzi este pentru că Ucraina rezistă. Ucrainenii luptă pentru a-şi apăra ţara şi libertatea. Şi, totodată, protejează Moldova. Le datorăm pacea noastră. Dar sacrificiul lor este şi un avertisment: pacea nu este niciodată garantată. Iată de ce drumul nostru european nu este doar despre valori - este despre supravieţuire. Şi tocmai pentru că am înaintat mult pe acest drum, Rusia şi-a dezlănţuit întregul arsenal de atacuri hibride împotriva noastră. Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile noastre. Anul trecut, în timpul scrutinului prezidenţial şi al referendumului pentru a ancora aderarea la UE în Constituţia noastră, am văzut o interferenţă fără precedent. Dar democraţia a învins. Moldovenii au rămas drepţi — şi prin votul lor autentic au învins instrumentele politice ale Kremlinului. Instituţiile noastre au fost alături de ei: vigilente, hotărâte, reziliente. Acum urmează o nouă bătălie — alegerile parlamentare de la sfârşitul acestei luni.
Doamnelor şi domnilor,
Am rezistat multor presiuni venite din partea Moscovei în trecut.
Independenţa noastră a fost câştigată cu greu - cu dificultăţi economice şi politice şi un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul şi fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite - de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei şi să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene.
De aceea sunt atât de importante aceste alegeri. Apărându-le, noi protejăm nu doar Moldova - dar şi securitatea şi stabilitatea regională.
Doamnelor şi domnilor,
interferenţa nu începe şi nu se încheie în ziua votului. Ea începe cu mai multe luni înainte şi persistă cu mult după. Precum un virus, găseşte slăbiciunile - şi loveşte.
Abia ne revenisem după ingerinţa Rusiei de anul trecut când, în ianuarie, am fost aruncaţi într-o criză energetică artificială - menită să crească preţurile, să lase regiunea transnistreană în frig şi beznă şi să semene dezbinare între cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului.
Pe urmă au venit banii. Finanţarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan şi carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chişinău. Iar instituţiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influenţa alegerile din 2024.
Astăzi, noi sume finanţează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influenţă, otrăvesc democraţia. Anul trecut s-a ajuns şi mai departe - la ceva cu care democraţia noastră nu se mai confruntase vreodată: o schemă de cumpărare de voturi. O bancă rusească aflată sub sancţiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influenţa rezultatul prin intermediul unor plăţi directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată cum Rusia identifică şi exploatează vulnerabilităţile. Iată însăşi democraţia transformată într-o ţintă.
Interpuşii Rusiei finanţează şi proteste - puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat şi oameni momiţi cu promisiuni de mii de euro.
Sunt răspândite minciuni. E-mailuri false din numele instituţiilor statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri “internaţionale” inventate care pretind a da ştiri imparţiale, dar promovează propaganda Kremlinului. Iar pe reţelele de socializare, un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică.
Atacuri cibernetice vizează serviciile guvernamentale. Anul trecut a fost atacată Poşta - pentru că duce pensiile acolo unde băncile nu ajung. Campanii de phishing ţintesc demnitari.
Religia este folosită ca armă. Grupări criminale sunt recrutate pentru sabotaje şi intimidări.
Un judecător care s-a pronunţat recent pe corupţie politică a primit ameninţări cu moartea.
Diaspora noastră este şi ea vizată de campanii online ce încearcă să îi dezbine pe cei din străinătate de familiile de acasă. La ultimele alegeri, paisprezece secţii de vot din ţări membre ale UE au primit alerte false cu bombă pentru a fi oprită votarea.
În Găgăuzia circulă minciuni că autonomia ar fi în pericol. În regiunea transnistreană, apelurile pentru noi secţii de votare nu sunt decât o tactică pentru a umfla artificial prezenţa cu mult peste cifra reală a votanţilor.
Toate acestea se întâmplă acum. Sunt coordonate, astfel încât să ne copleşească instituţiile şi să suprasolicite resursele limitate. Sunt finanţate cu sute de milioane - bani murdari. Şi amplificate de propagandă. Aceste atacuri devin şi mai periculoase prin trei trăsături:
– Se schimbă constant: noi canale de finanţare, noi metode, noi narative de dezinformare.
– Sunt digitale: plăţi pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook şi Instagram. Peste 80% din conţinutul toxic pe TikTok este generat de inteligenţa artificială.
– Şi lovesc chiar în inima democraţiei: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire - în proteste plătite, libertatea de asociere - în partide susţinute de Kremlin, create peste noapte, libera circulaţie a capitalului - în bani iliciţi pompaţi în politică.
Aceasta nu este doar situaţia Moldovei. Schemele cripto testate la Chişinău ajută acum Rusia să ocolească sancţiunile UE şi să finanţeze maşinăria de război. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte ţări. Alertele false cu bombă, apărute mai întâi la alegerile noastre, au afectat deja scrutine în alte ţări. Moldova poate fi un laborator. Dar ţinta finală este Europa.
Onoraţi membri,
Ajung astfel la esenţa provocării zilei de azi: apărarea democraţiilor noastre - cu dinţii şi împreună. Ameninţările cu care ne confruntăm sunt mai rapide, mai perfide, mai puţin vizibile. Dacă ameninţările sunt noi, şi răspunsurile noastre trebuie să fie noi. Prea des răspundem pericolelor secolului al 21-lea cu instrumente concepute pentru vremuri de pace. Dar războiul a revenit în Europa. Iar noi - Europa - trebuie să regândim cum ne apărăm democraţiile.
Războiul Rece ne oferă lecţii. Democraţiile fragile au fost ocrotite prin rezilienţă economică - Planul Marshall a reconstruit economii distruse. Au fost apărate printr-o luptă ideologică - Radio Europa Liberă a dezvăluit sărăcia şi represiunea dictaturii. Şi ele au supravieţuit pentru că cetăţenii ştiau: libertatea nu este un dat, ea se apără. Acesta este spiritul de care avem nevoie şi astăzi. Iar Moldova ştie asta nu din teorie, ci din experienţă. Pe linia frontului în lupta pentru democraţie, noi am învăţat ce funcţionează - şi ce nu merge.
Acestea sunt învăţămintele noastre.
Prima: tăiaţi banii murdari şi apăraţi alegerile.
Banii iliciţi sunt fluxul vital al influenţei străine maligne. Dacă nu îi oprim, orice altă formă de apărare este compromisă. Îndeosebi alegerile trebuie apărate de aceşti bani. Observarea alegerilor trebuie să aibă loc dincolo de secţiile de votare: urmăriţi banii, monitorizaţi manipularea informaţiilor pe diverse platforme, demascaţi influenţa ascunsă.
A doua: construiţi rezilienţă
Rezilienţă înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată şi pieţe integrate, astfel încât nicio democraţie să nu poată fi şantajată. Dar rezilienţă înseamnă şi o democraţie care livrează: locuri de muncă, dreptate, oportunităţi pentru toţi.
A treia: implicaţi cetăţenii şi câştigaţi lupta ideologică.
Şi chiar şi atunci când democraţia dă rezultate, trebuie să implicăm oamenii direct — prin informaţii clare, mass-media liberă, dezbateri deschise, în timp ce demascăm autocraţiile pentru ceea ce reprezintă: război, corupţie şi distrugere.
A patra: consolidaţi descurajarea şi coordonarea.
Agresiunea trebuie să devină prea costisitoare. Avem nevoie de capacităţi de apărare mai puternice, de intelligence şi de capabilităţi cibernetice. Dar şi de o coordonare mai strânsă. Ameninţările hibride lovesc mereu acolo unde găsesc slăbiciuni; Europa trebuie să îşi unească forţele şi să acţioneze mai rapid.
A cincea: integraţi şi inovaţi.
Ţările candidate trebuie incluse în apărarea democraţiei. Nimeni nu este în siguranţă până nu suntem cu toţii în siguranţă. Şi precum au fost create atunci Planul Marshall şi Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente - expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenţei artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalităţi de implicare a cetăţenilor.
Aşa a rezistat Europa - prin adaptare, prin reconstrucţie, transformând fragilitatea în forţă. Prin protejarea democraţiilor fragile până au devenit puternice. Singura cale înainte este să ne apărăm democraţiile cu dinţii - şi să o facem împreună.
Onoraţi membri,
Moldova nu este singură în apărarea democraţiei. Uniunea Europeană a fost alături de noi - financiar, tehnic şi politic. Iar pentru asta suntem profund recunoscători.
Această solidaritate ne întăreşte capacitatea de a proteja democraţia acasă, dar ne permite şi să contribuim la securitatea comună a Europei.
În acelaşi timp, Moldova a dobândit o experienţă dură în a contracara ameninţări hibride. Şi suntem gata să o împărtăşim. Pentru că Moldova deja gândeşte ca un stat membru, acţionează ca un stat membru - şi aceasta este parte din securitatea Europei.
Doamnelor şi domnilor,
Permiteţi-mi acum, din această casă a democraţiei europene, să mă adresez cetăţenilor mei - în ajunul unei alegeri decisive.
Dragi cetăţeni,
Să fim mândri că am construit o democraţie vie şi am păstrat-o timp de trei decenii — chiar şi atunci când unii au vrut să o distrugă. Am trecut prin multe încercări şi am rezistat. Şi de fiecare dată am ieşit mai puternici.
Astăzi, însă, independenţa şi pacea noastră sunt din nou puse la încercare. Ingerinţe în alegerile noastre, finanţări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european.
Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuşi să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniţi şi mai hotărâţi. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drepţi, prin vot, în faţa unor forţe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul şi unitatea cu care vom merge la vot.
Onoraţi membri,
Vă mulţumesc că mi-aţi oferit ocazia să vă vorbesc astăzi - şi că sunteţi alături de Moldova pe calea noastră europeană”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
