Primăria Capitalei explică decizia de abrogare a programului ”Voucher Materna”, arătând că acesta se suprapunea cu servicii medicale deja acoperite prin sistemul naţional de sănătate şi presupunea un efort bugetar de aproximativ 25 de milioane de lei anual. ”Decizia de abrogare a programului nu reprezintă o diminuare a preocupării administraţiei pentru sănătatea mamelor şi a copiilor. Dimpotrivă! Resursele disponibile trebuie orientate către spitalele şi maternităţile din Bucureşti, secţiile de neonatologie şi infrastructura medicală, acolo unde există în continuare nevoi importante de investiţii, modernizare şi îmbunătăţire a condiţiilor”, arată reprezentanţii instituţiei.
Primăria municipiului Bucureşti a transmis, vineri, precizări, după apariţia unor "interpretări" cu privire la decizia de abrogare a programului "Voucher Materna".
"Considerăm necesar ca această decizie să fie explicată pe baza unor argumente obiective, clare", au susţinut reprezentanţii instituţiei.
Potrivit acestora, programul municipal se suprapunea cu servicii medicale deja acoperite prin sistemul naţional de sănătate.
"Conform legislaţiei în vigoare, toate femeile însărcinate beneficiază de acces la servicii medicale prin sistemul public de sănătate, inclusiv pentru monitorizarea sarcinii. Serviciile medicale prenatale - consultaţii, analize, investigaţii şi monitorizarea sarcinii - sunt, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională, decontate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În aceste condiţii, programul municipal ajunsese să finanţeze servicii care erau deja acoperite printr-un program naţional. O administraţie responsabilă trebuie să urmărească permanent complementaritatea programelor publice, să evite suprapunerile şi să direcţioneze resursele acolo unde acestea produc cel mai mare beneficiu public", au argumentat reprezentanţii PMB.
Ei au adăugat că programul reprezenta o cheltuială semnificativă pentru bugetul Capitalei.
"Programul «Voucher Materna» presupunea un efort bugetar de aproximativ 25 de milioane de lei anual. Pe durata unui mandat de patru ani, acest efort putea ajunge la aproximativ 100 de milioane de lei. În contextul situaţiei financiare dificile a Municipiului Bucureşti, fiecare cheltuială trebuie analizată prin prisma necesităţii, eficienţei şi impactului său asupra serviciilor publice esenţiale. Municipiul Bucureşti are obligaţia de a-şi echilibra finanţele şi de a prioritiza investiţiile şi cheltuielile care răspund unor nevoi reale şi urgente", au explicat reprezentanţii Primăriei.
Aceştia au arătat că resursele trebuie direcţionate către sistemul medical al Capitalei.
"Decizia de abrogare a programului nu reprezintă o diminuare a preocupării administraţiei pentru sănătatea mamelor şi a copiilor. Dimpotrivă! Resursele disponibile trebuie orientate către spitalele şi maternităţile din Bucureşti, secţiile de neonatologie şi infrastructura medicală, acolo unde există în continuare nevoi importante de investiţii, modernizare şi îmbunătăţire a condiţiilor pentru pacienţi şi personalul medical. Este mai eficient ca administraţia municipală să contribuie la consolidarea infrastructurii medicale şi a serviciilor publice pe termen lung, decât să menţină programe care se suprapun cu drepturi şi servicii deja finanţate prin sistemul naţional. Deciziile administrative responsabile nu sunt întotdeauna cele mai populare", a adăugat sursa citată.
Reprezentanţii Primăriei au subliniat că rolul administraţiei publice nu este doar de a introduce sau menţine programe care generează beneficii imediate şi vizibile, ci şi de a evalua permanent dacă acestea mai sunt necesare, dacă se justifică financiar şi dacă reprezintă cea mai bună utilizare a banului public.
"În cazul programului «Voucher Materna», concluzia administraţiei a fost că acesta devenise caduc şi redundant în raport cu serviciile deja asigurate prin sistemul naţional de sănătate. Prin urmare, fondurile trebuie redirecţionate către priorităţi reale ale Capitalei, în special către spitale, maternităţi şi secţiile pentru nou-născuţi. Aceasta este o decizie de responsabilitate bugetară şi administrativă: mai puţine suprapuneri, mai multă eficienţă şi investiţii acolo unde este cu adevărat nevoie", au mai explicat ei.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, la propunerea lui Ciprian Ciucu, reducerile şi - în unele cazuri - chiar eliminarea unor beneficii sociale plătite de Primăria Municipiului Bucureşti pentru copii şi adulţi cu handicap, gravide şi mame. Unul dintre proiecte se referă la suspendarea plăţilor la zi ale stimulentului de 500 lei/lună către 52.000 de persoane cu handicap, primarul explicând că va plăti toate datoriile către aceste persoane. "De acum înainte, până în anul 2030 îmi asum că vom plăti lună de lună 250 de lei pentru fiecare persoană care se află în situaţia de a avea un handicap la care Primăria Municipiului Bucureşti are datorii", a promis Ciucu. Votul a fost secret pentru toate proiectele cu impact social major.
Programul voucherelor Materna - instituit prin HCGMB 120/2018 - însemna un sprijin de 2.000 de lei pentru fiecare mamă cu vârsta de peste 18 ani, după naştere, pentru acoperirea cheltuielilor cu medicamente şi alte nevoi medicale.
E un sprijin care nu depinde de venitul persoanei care îl încasează, ci doar de calitatea de proaspătă mamă.




























