Haakon, prinţul moştenitor al Norvegiei - care urcă pe tron în timp ce două scandaluri majore îi zguduie familia - s-a luptat ani de zile să-şi accepte statutul. De-a lungul anilor, s-a adaptat treptat la rolul său, devenind prinţ moştenitor în 1991 şi asumându-şi tot mai multe îndatoriri regale pe măsură ce sănătatea tatălui său se deteriora. Vineri a preluat coroana în urma decesului regelui Harald, relatează Reuters.
„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta... La şcoală, asta mă făcea să mă simt neliniştit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-şi de anii petrecuţi într-o şcoală primară de stat în anii 1980.
A fost o adaptare îndelungată şi, uneori, dificilă.
CÂT MAI DEPARTE POSIBIL DE CASĂ
În copilărie, prefera să rămână în afara atenţiei publice „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenţia o puteau avea alţii”, a scris el.
A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui şi bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia şi s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.
Voia să fie „cât mai departe posibil” de casa lui.
Alte atracţii erau scena muzicală din California - inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliţie, susţinut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est şi Coasta de Vest.
Şi apoi era surfingul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a mărturisit el.
O SOŢIE CONTROVERSATĂ, DAR PROVIDENŢIALĂ ŞI ACCEPTATĂ DE REGE
La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Mette-Marit, la un festival de muzică.
Când relaţia a devenit publică, presa a scos în evidenţă faptul că ea era o persoană de rând şi o mamă singură care îşi petrecuse o mare parte din tinereţe în cluburile de muzică house din Norvegia.
Această agitaţie s-a stins după ce regele Harald - care se căsătorise şi el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecţiilor propriului său tată - a primit-o public în familie.
Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa şi a descris-o ca fiind contraponderea emoţională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine din punct de vedere social”, a scris el. „Mette are un talent înnăscut. Poate intra într-o încăpere şi se înţelege bine cu toată lumea”, a explicat el.
S-au căsătorit în 2001 şi au avut doi copii - prinţesa moştenitoare Ingrid Alexandra şi prinţul Sverre Magnus, alături de Marius, fiul lui Mette-Marit dintr-o relaţie anterioară.
O NOUĂ FURTUNĂ MEDIATICĂ ŞI ACELAŞI DEVOTAMENT
Două decenii mai târziu, a izbucnit o altă furtună mediatică când documentele publicate de Departamentul de Justiţie al SUA în ianuarie 2026 au inclus corespondenţa prin e-mail dintre Mette-Marit şi infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein.
Mette-Marit nu a răspuns public timp de şapte săptămâni, iar Haakon a dat publicităţii o declaraţie în care spunea că soţia sa are nevoie de timp să-şi revină. Când ea a acordat un interviu de 20 de minute postului public de televiziune NRK în martie, el stătea lângă ea, spunând că căsătoria este atât pentru „zilele bune, cât şi pentru cele rele”.
„Mette este grijulie, înţeleaptă şi foarte puternică. Şi de aceea o voi avea întotdeauna alături de mine când se întâmplă ceva dificil”, a spus prinţul moştenitor.
În acelaşi timp cu desfăşurarea scandalului Epstein, fiul lui Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, fiul vitreg al lui Haakon, era judecat pentru viol şi violenţă domestică, acuzaţii pe care le-a negat.
Haakon a emis o declaraţie în care şi-a exprimat compasiunea faţă de presupusele victime şi a precizat că nu va fi prezent în sala de judecată.
„Îl sprijinim pe Marius în situaţia în care se află. Avem grijă şi de ceilalţi copii”, a declarat el reporterilor în marja unei vizite regale. „Pentru mine, cel mai important lucru în ultimele zile a fost să am grijă de turmă”, s-a exprimat el plastic.
În iunie, Marius a fost găsit vinovat de două dintre cele patru capete de acuzare de viol şi de unul de violenţă domestică şi condamnat la patru ani de închisoare. Atât el, cât şi procuratura au formulat apeluri împotriva sentinţei.
AL PATRULEA REGE AL NORVEGIEI DIN EPOCA MODERNĂ
Vineri, Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă - care a început când ţara a votat într-un referendum să devină monarhie în loc de republică, odată cu declararea independenţei depline faţă de Suedia în 1905.
După acel plebiscit, prinţul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei - continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingă şi din Evul Mediu.
Omologul şi strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-şi accepte rolul public. „Pot găsi sens şi bucurie în aceasta şi pot încerca să fiu de ajutor celorlalţi”, a mărturisit Haakon. Dacă îşi păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deşi încă poate alege să şi-l schimbe.
În ceea ce priveşte viaţa sa privată, el a spus că încă iubeşte apa. „Ca adult, sunt cel mai fericit în apă, alături de familia mea. Îmi oferă o pace interioară atunci când familia se adună pentru a face ceea ce îmi place cel mai mult: să fiu printre valuri. Nimic nu se compară cu acel sentiment”, spune noul monarh norvegian.
DE CE NU VA EXISTA O CEREMONIE DE ÎNCORONARE PROPRIU-ZISĂ
În vârstă de 53 de ani, Haakon al VIII-lea va depune jurământul, dar nu va fi încoronat în cadrul unei ceremonii.
Conform procedurii oficiale, Haakon, care a devenit rege automat la moartea tatălui său, trebuie să prezideze o şedinţă extraordinară a Consiliului de Stat pentru a anunţa oficial decesul suveranului.
Însă, la fel ca tatăl său în 1991, când i-a succedat regelui Olav, Haakon nu va fi încoronat în cadrul unei ceremonii oficiale. Haakon ar putea alege, la fel ca tatăl şi bunicul său, să-şi binecuvânteze domnia în cadrul unei ceremonii de consacrare la Catedrala din Trondheim, unde regii norvegieni au fost încoronaţi între 1814 şi 1906.
Încoronarea a fost abolită în 1908, dar regele Olav a reintrodus această practică în 1958. Regele Haakon al VII-lea, bunicul lui Harald al V-lea, este ultimul rege norvegian care a fost încoronat.
Nici la vecinii danezi, şi nici la suedezi, regele nu este încoronat în cadrul unei ceremonii. De fapt, monarhia britanică este ultima care păstrează această tradiţie, potrivit BFMTV.
În zilele următoare, Haakon va trebui să depună jurământul în faţa Stortingului, parlamentul norvegian.
Conform Constituţiei, el va trebui să proclame solemn în faţa deputaţilor: „Promit şi jur că voi guverna Regatul Norvegiei în conformitate cu Constituţia şi legile, cu ajutorul lui Dumnezeu atotputernic şi atotştiutor!”.
În 1991, regele Harald al V-lea a depus jurământul la patru zile după moartea tatălui său, regele Olav al V-lea.
Prinţesa Ingrid Alexandra, în vârstă de 22 de ani, a doua în ordinea succesiunii, devine automat prinţesă moştenitoare. Ea va putea asigura regenţa în cazul îmbolnăvirii sau absenţei tatălui său.
Medikatv.ro
