CNN: Vizita secretă a şefului CIA relevă capcana strategică comună în care au căzut Putin şi Trump

Istoria dureroasă a Rusiei a dat naştere unui simţ al umorului negru în rândul cetăţenilor săi. Prin urmare, gazdele directorului CIA, John Ratcliffe, au apreciat cu siguranţă ironia atunci când acesta a zburat la Moscova săptămâna aceasta, se pare pentru a le spune ruşilor că pierd dezastruosul război din Ucraina. Şefii serviciilor secrete ruse ar fi putut sublinia că preşedintele Donald Trump, la fel ca preşedintele Vladimir Putin, este şi el implicat într-un război - în Iran - pe care nu-l poate câştiga şi nici nu-l poate încheia. Doi lideri implicaţi în două conflicte diferite se confruntă cu o dilemă similară: Nu îşi pot atinge obiectivele de război. Dar nici nu pot renunţa fără a-şi păta prestigiul, scrie CNN într-o analiză.

Fiecare a declanşat ostilităţile după ce, aparent, a subestimat tenacitatea şi capacitatea adversarilor, ale căror forţe armate erau depăşite cu mult de puterea convenţională şi de echipamentul forţelor americane, respectiv ruse.

Atât Putin, cât şi Trump au văzut cum avantajul lor militar tactic a fost subminat de tacticile asimetrice neconvenţionale ale Ucrainei şi Iranului, care au fost pionieri în utilizarea unor noi tehnologii ieftine, precum dronele, şi au inaugurat o nouă eră a războiului.

În articolul său despre vizita lui Ratcliffe, „The New York Times” a menţionat o îngrijorare împărtăşită de mult timp de mulţi membri ai comunităţii de politică externă din Washington, şi anume că Putin nu primeşte evaluări sincere privind traiectoria războiului. Dar mulţi observatori se întreabă dacă nu cumva şi evaluările optimiste ale lui Trump despre victoria SUA în Iran nu înseamnă că şi el este prost informat de un cerc restrâns care nu doreşte să-i transmită veşti proaste.

Washingtonul şi Moscova nu sunt străine de implicări externe costisitoare; ambele, de exemplu, au fost umilite de războaiele din Afganistan. Dezastrul Rusiei în Ucraina aminteşte într-un fel de înfrângerea SUA în Vietnam.

Totuşi, paralelele dintre cei doi lideri autoritari, blocaţi acum în războaiele pe care le-au declanşat, deşi pertinente, au o valabilitate limitată.

Trump nu a copiat greşeala gravă a lui Putin de a trimite trupe terestre într-un blocaj - o decizie care a lăsat în urmă peste 1,4 milioane de tineri ruşi morţi, răniţi sau dispăruţi, potrivit Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale. Putin, un adevărat lider autoritar, este mai puţin constrâns decât Trump de dinamica internă. Un astfel de bilanţ ar fi politic nesustenabil în SUA.

Şi, în timp ce Putin răspândeşte teroarea şi moartea asupra oraşelor şi centralelor electrice ucrainene prin raiduri cu rachete şi drone, Trump a evitat în mare măsură să vizeze în mod deliberat civilii şi infrastructura civilă în războiul său. Cu toate acestea, el a refuzat să ofere o explicaţie publică completă cu privire la un atac cu rachete care a lovit o şcoală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii şi adulţi, atac care se pare că a rezultat din utilizarea unor informaţii învechite.

MOMENT CU SEMNE SUMBRE

Vizita surpriză a lui Ratcliffe în Rusia a avut loc într-un moment de schimbări şi semne sumbre în relaţiile internaţionale, pe fondul războaielor din Ucraina şi Iran care destabilizează Orientul Mijlociu în ansamblu, implică marile puteri mondiale şi stârnesc temeri privind extinderea conflictului geopolitic.

Şeful CIA a avut o agendă amplă.

El a avertizat Rusia în privinţa oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor crescânde din Europa că Putin ar putea testa apărarea alianţei, au declarat pentru CNN două persoane familiarizate cu subiectul. Ratcliffe a profitat, de asemenea, de întâlnirile sale cu oficialii serviciilor de spionaj ruseşti pentru a încuraja Rusia să întrerupă sprijinul economic şi militar acordat Iranului.

Misiunea sa ar putea oferi o oarecare uşurare aliaţilor SUA, care îşi fac de mult timp griji cu privire la angajamentul lui Trump faţă de NATO şi de garanţiile sale de securitate. Iar o nouă încercare a SUA de a pune capăt războiului din Ucraina ar fi primită cu braţele deschise, chiar dacă reducerea de către preşedinte a ajutorului militar acordat guvernului preşedintelui Volodimir Zelenski trezeşte suspiciuni cu privire la motivele sale. Trump încă nu a dat curs unei aparente oferte din această vară de a permite Ucrainei să obţină licenţa pentru producţia sistemelor antirachetă Patriot.

Trump s-a lăudat cândva că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, dar eforturile sale de pace nu au dus nicăieri. Afirmaţia sa repetată că Putin doreşte să facă pace este infirmată neîncetat de evenimente.

Statele Unite au avut un rol de la distanţă în războiul din Ucraina încă de la început. Rusia are propriul său rol „dincolo de orizont” în războiul din Iran.

Greşelile SUA în Iran se află în centrul atenţiei în această săptămână, mai ales că războiul a împlinit şase luni, în timp ce administraţia trece de la acţiunea militară la un război economic total.

CE-AR PUTEA OBŢINE RUSIA

Rusia ar putea avea un interes strategic redus în a uşura situaţia dificilă a lui Trump în Iran. Orice schimb de servicii care ar implica Ucraina s-ar împotmoli din cauza eşecului anterior al preşedintelui american de a forţa Kievul să facă concesii teritoriale.

CNN a relatat în martie că Rusia a furnizat Iranului informaţii privind locaţiile şi mişcările trupelor, navelor şi aeronavelor americane, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informaţii americane pe această temă. O mare parte din informaţiile pe care Rusia le-a împărtăşit Iranului au constat în imagini provenite de la sofisticata constelaţie de sateliţi de supraveghere a Moscovei.

Atitudinea antioccidentală a lui Putin înseamnă că Rusia combate constant influenţa SUA şi a Occidentului în Orientul Mijlociu şi în alte părţi. Probabil că el joacă un joc pe termen mai lung decât Trump, al cărui mandat se încheie peste doi ani şi jumătate.

Totuşi, Washingtonul ar putea avea nevoie de ajutorul Moscovei – şi al Beijingului – în noua sa politică de izolare economică totală a Iranului.

„Pentru ca presiunea economică să dea roade, (Trump) trebuie să reuşească să obţină o oarecare cooperare din partea chinezilor, a ruşilor şi a altor actori regionali care sunt principalii parteneri comerciali ai iranienilor”, a declarat joi pentru CNN International Firas Maksad, directorul general al Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. „Cred că îi va fi foarte greu să-i convingă pe chinezi să coopereze… Situaţia este similară şi în cazul Rusiei”, spune expertul.

RĂZBOAIELE ERODEAZĂ CREDIBILITATEA

Pe măsură ce implicaţiile vizitei lui Ratcliffe au devenit mai clare joi, The Washington Post a relatat că vizita sa a fost precedată de informaţii recente ale serviciilor secrete americane, care sugerează că Kremlinul consideră că SUA sunt slăbite de războiul cu Iranul.

Eşecul lui Trump de a câştiga în mod decisiv conflictul nu numai că a afectat credibilitatea SUA, ci a şi epuizat stocurile de muniţie şi a pus la grea încercare forţele navale şi aeriene. Prin urmare, nu ar fi surprinzător ca adversarii SUA, precum Rusia şi China, să pună la îndoială capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la orice criză din Europa sau Asia.

„Pentru că Donald Trump a decis să intre în război împotriva iranienilor, fără un obiectiv strategic, fără un plan, fără un calendar, fără o cale de ieşire, iar acum s-a împotmolit — da, desigur, asta îi ajută pe ruşi”, a declarat joi senatorul democrat Mark Kelly din Arizona pentru Brianna Keilar de la CNN. „Şi, apropo, ruşii îi ajută pe iranieni”, a adăugat el.

Trump, însă, susţine că relaţia sa prietenoasă cu Putin face lumea mai sigură. El a insistat joi că nu există niciun pericol ca Putin să întreprindă vreo acţiune care ar putea provoca un conflict cu Occidentul. „Am avut discuţii constructive cu el. Nu va ataca un teritoriu al NATO”, i-a spus el lui Kristen Holmes de la CNN în Biroul Oval.

Totuşi, multiplele intrigi care înconjoară călătoria lui Ratcliffe la Moscova reprezintă o nouă întorsătură fascinantă în relaţiile extraordinare dintre cei doi lideri, care se confruntă cu o dilemă strategică comună ce le-ar putea defini moştenirea.

Războiul cu Iranul s-ar putea să nu fie la fel de existenţial pentru supravieţuirea politică şi personală a lui Trump pe cât este conflictul din Ucraina pentru Putin. Dar, la fel ca prietenul său de la Kremlin, el este încolţit de propriul său război, conchide CNN.