Preşedintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică, miercuri, la Cotroceni, proiectul ”România educată”, el spunând că generaţiile de tineri trebuie pregătite pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când decidenţii au fost elevi, sau studenţi, sau miniştri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Sunt întrebări simple la care trebuie să răspundem la început. Avem nevoie de un sistem educaţional, un sistem de educaţie şcolară? Evident, da! Avem nevoie de şcoli? Evident că da! Dar ce fel de şcoli? Cum îi pregătim pe dascăli? Ce aşteptări avem de la absolvenţii acestor şcoli? Ne trebuie şi universităţi? Sigur că da! Ce abilităţi trebuie să aibă un tânăr student la absolvire? Ne interesează şansa tânărului de a găsit un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit? Cum evaluăm performanţa unei şcoli? Dar a unei universităţi? Dar performanţa întregului sistem? Ne interesează numărul de absolvenţi sau calitatea educaţiei primite? Sau dacă este în corelare cu piaţa muncii? Iată că întrebări avem multe şi, cu cât mergem mai mult în profunzime, răspunsurile nu mai sunt atât de simple. La toate aceste întrebări, şi multe altele, vrea să răspundă proiectul «România Educată»”, a declarat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că „România Educată” este un proiect strategic, care vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului XXI, vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaţionale bune. Vrea să ajute pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei, şi elevii mulţumiţi, dar şi părinţii, dar şi angajatorii.

”Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de şcoală să ştie cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar aşa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns. Pe scurt, «România Educată» este un proiect strategic, care vrea să creioneze bazele sistemului educaţional din România pentru secolul 21, pentru viitor”, a explicat preşedintele.

Klaus Iohannis a afirmat că educaţia este baza României de mâine, este baza generaţiilor viitoare.

”O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul naţiunilor. Asta ne dorim cu toţii. Pentru asta, am lucrat până acum, aproximativ 2 ani. Între timp, avem un proiect bun. S-ar putea numi un draft, pe care îl punem astăzi în dezbatere. Dar, înainte de asta, daţi-mi voie să zăbovesc un pic şi asupra unor date despre situaţia de acum. Orice ai vrea să faci, trebuie să porneşti de la situaţia existentă. Unde stăm acum? Avem, de exemplu, rezultate foarte bune la olimpiade, olimpiade internaţionale. Ne mândrim cu aceşti copii. Este foarte bine. Deci, avem elite. Dar avem la capătul celălalt - 40% din absolvenţii ciclului gimnazial sunt ceea ce se numeşte analfabeţi funcţional. Dacă le dai un text, ei îl citesc şi nu înţeleg nimic sau aproape nimic. Problemă mare, şi s-a propagat. Unul din cinci elevi, unul din cinci elevi părăseşte prea devreme şcoala obligatoriu. Deci, daţi-vă seama, 20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine. Dacă vrem, însă, să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii. Pentru ce anume să-i pregătim? Pentru viaţă, da. Pentru o carieră, da. Pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului XXI, evident. Dar care sunt acestea?”, a mai spus şeful statului.

Iohannis a arătat că vor apărea nenumărate meserii noi în următoarele decenii care nici nu sunt definite, vor dispărea foarte multe meserii dintre cele pe care le cunoaştem şi pentru care mulţi dintre noi ne-am pregătit.

”Şi atunci trebuie să avem grijă să pregătim generaţiile de tineri pentru ce va fi în viitor, nu pentru cum a fost când am fost noi elevi, sau studenţi, sau miniştri. Trebuie să avem mare grijă pentru ce îi pregătim. Răspunsul generic este uşor de dat – pentru viitorul României. Dar, mai departe este nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor. Şi de asta se ocupă «România Educată». Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă şi ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educaţiei va defini societatea de mâine. Aşa cum îi educăm pe tineri, aşa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educaţie serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă. Dacă nu, vom avea o Românie fără performanţe notabile. Asta e chestiunea esenţială”, a afirmat Klaus Iohannis.

”Ce vrem? Vrem să găsim răspunsul, soluţia pentru o educaţie de calitate pentru toţi, pentru toţi copiii şi tinerii României. Căutăm un sistem flexibil, căutăm un sistem care-i integrează pe toţi. Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi. Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un BAC la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România! Asta îmi doresc eu cu proiectul «România Educată»”, a subliniat preşedintele.

Şeful statului a spus că sunt multe propuneri, care vor fi dezbătute, îmbunătăţite, comentate, criticate.

”Foarte importantă critica, dar, vă rog, critica constructivă, nu critica destructivă. Câteva dintre propuneri, am spicuit împreună cu echipa mea - încă o dată, câteva, nu asta este baza proiectului: măsuri pentru reducerea ratei deosebit de ridicate de părăsire timpurie a şcolii. Nu dorim să mai rămână copii pe dinafară. Dezvoltarea unui sistem de educaţie profesională performant - de ani de zile vorbim de educaţia duală, de educaţia profesională, de o pregătire în funcţie de interes, în funcţie de capacitate. Asta aşteaptă şi mediul privat de la noi, aşteaptă o diversificare şi pregătire serioasă de calitate, de la meseriaşi până la inginer sau specialist IT. Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi. Vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional. Extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă - asta atinge două chestiuni esenţiale. Una: aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală. Doi, îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu. Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor - evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, '60, '70. Le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister, şi?”, a continuat Klaus Iohannis.

Preşedintele a spus că nu este suficient şi că această evaluare trebuie să genereze un feedback pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi - de ce nu? - de corectare a sistemului.

Proiectul mai propune dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice: ”Până la urmă, ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne”.

”Concret, astăzi lansăm un pachet complet în dezbatere, un pachet care conţine şi o viziune, şi strategie, şi direcţii de acţiune pe şapte teme pe care le-am găsit prioritare pentru educaţia din România, având în vedere orizontul 2030. Deci, nu vorbim de o modificare rapidă pentru următorul an. Ne dorim un sistem care funcţionează în perspectivă, un sistem stabil, sustenabil, performant. După care se pune întrebarea: bun şi, ce urmează? Urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuţii - cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare şi cu guvernanţi, foşti miniştri, persoane interesate, sindicate, reprezentanţii şcolilor, elevilor, studenţilor, profesorilor, şi, în final, vom şti ce vrem cu România”, a precizat preşedintele.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.