Organizaţiile de mediu, după aprobarea Strategiei biodiversităţii de către Guvern: Ţinta de 10% de natură strict protejată rămâne doar pe hârtie. Lipsă de transparenţă

Demersul ONG-urilor vine în contextul în care publicul nu a avut acces real şi complet la studiul-cadru, după cum susţin acestea, dar şi la metodologia finală, la toate hărţile zonelor candidate, la justificarea eliminării unor suprafeţe sau la răspunsurile ministerului faţă de observaţiile primite. 

„Versiunea strategiei publicată de minister menţionează ţinta de 10% şi trimite la o Anexă I care ar trebui să conţină Planul naţional de acţiune, cu instituţii responsabile, termene, finanţări şi indicatori. La momentul anunţării aprobării, forma finală adoptată, anexele complete şi hărţile care ar permite verificarea promisiunilor nu au fost puse la dispoziţia publicului împreună cu comunicatul”, se arată într-un comunicat de presă al celor trei organizaţii. 

Pentru punerea în aplicare a strategiei, sunt necesare o serie de măsuri precum desemnarea legală a suprafeţelor, publicarea hărţilor, un regim de protecţie fără echivoc, finanţarea compensaţiilor şi termene obligatorii de implementare, susţin cele reprezentanţii celor trei organizaţii.

„Ministerul Mediului prezintă aprobarea strategiei în primul rând drept un jalon care deblochează fonduri PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Ne bucurăm că România nu pierde aceşti bani. Însă biodiversitatea nu poate fi folosită doar pentru bifarea unui jalon financiar, în timp ce cele mai valoroase ecosisteme rămân expuse exploatării…(…) Salutăm faptul că ţinta de 10% protecţie strictă apare explicit în strategie. Este un pas necesar, obţinut după şase ani de presiune din partea societăţii civile şi a comunităţii ştiinţifice. Dar o ţintă scrisă într-un document nu protejează singură niciun hectar. Pentru ca acest angajament să devină realitate sunt necesare desemnarea legală a suprafeţelor, publicarea hărţilor, un regim de protecţie fără echivoc, finanţarea compensaţiilor şi termene obligatorii de implementare”, se precizează în comunicat.

 

Lista solicitărilor

 

Agent Green, Declic, Greenpeace şi Federaţia Peisaj Deschis solicită Guvernului şi Ministerului Mediului publicarea imediată a formei finale adoptate a strategiei, a Planului naţional de acţiune, a metodologiei, a studiului-cadru şi a tuturor hărţilor zonelor candidate, precum şi publicarea suprafeţei exacte propuse pentru protecţie strictă şi a justificării ştiinţifice pentru fiecare categorie de ecosistem inclusă sau eliminate”, se precizează în comunicat.

Pe lista solicitărilor organizaţiilor de mediu se mai află desemnarea legală a minimum 10% din teritoriul României ca reţea coerentă şi interconectată de zone strict protejate, nu ca o colecţie de insule fără funcţionalitate ecologică, dar şi eliminarea oricăror prevederi care condiţionează desemnarea de acordul proprietarilor, administratorilor sau autorităţilor locale.

În acelaşi timp, ONG-urile mai cer definirea fără echivoc a protecţiei stricte şi excluderea exploatării comerciale, a vânătorii şi a infrastructurii distructive. In-tervenţiile active trebuie permise numai atunci când sunt necesare pentru conservare sau restaurare şi sunt fundamentate ştiinţific, precum şi protejarea prioritară şi integrală a pădurilor primare, cvasivirgine şi seculare, a zonelor de non-intervenţie din parcurile naţionale, a râurilor naturale, zonelor umede, eco-sistemelor carstice, costiere şi marine, precum şi a coridoarelor ecologice.

Lista solicitărilor mai vizează suspendarea tăierilor, construcţiilor şi a altor intervenţii distructive în zonele candidate până la finalizarea desemnării, crearea unei linii bugetare permanente, inclusiv prin Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru plata unor compensaţii juste şi prealabile proprietarilor şi comuni-tăţilor afectate de restricţii. Nu în ultimul rând, se cere stabilirea unui calendar public de desemnare şi implementare, cu raportare anuală şi monitorizare in-dependent, dar şi clarificarea modului în care rezultatele proiectului finanţat din bani europeni au fost folosite şi justificarea tuturor modificărilor aduse metodl-ogiei şi suprafeţelor rezultate.

De la 2,3 milioane de hectare la o protecţie fragmentată

Procesul început în 2020 pentru identificarea celor 10% din teritoriul României care trebuie lăsaţi naturii a pornit de la criterii ştiinţifice şi de la aproximativ 2,3 milioane de hectare considerate eligibile. Prin modificări succesive şi netransparente ale metodologiei, suprafaţa a fost redusă mai întâi la aproximativ 1,7 milioane de hectare, apoi, prin noi filtre administrative, la circa 1,4 milioane de hectare, se arată în comunicat. 

Ulterior, Ministerul Mediului a încercat să condiţioneze protecţia de acordul pro-prietarilor, administratorilor şi autorităţilor locale. O astfel de condiţie ar fi putut reduce suprafaţa finală la mai puţin de 700.000 de hectare, adică sub 3% din teritoriul ţării. Organizaţiile au documentat aceste reduceri în fişa tehnică transmisă autorităţilor şi Comisiei Europene.

„Acordul proprietarilor nu poate înlocui criteriile ştiinţifice şi nu poate transforma protejarea unui interes public într-un drept privat de veto. Proprietarii şi comunităţile trebuie consultaţi şi despăgubiţi corect şi la timp, nu invitaţi să decidă dacă un ecosistem de importanţă naţională mai merită sau nu să existe”, precizează ONG-urile.

 

Protecţia strictă nu poate include exploatarea

 

În versiunile şi propunerile discutate în cadrul procesului au apărut formule precum „management activ”, suficient de vagi pentru a putea permite exploatări forestiere, intervenţii economice în zone umede sau alte activităţi incompatibile cu protecţia strictă. 

„Intervenţiile active pot fi justificate numai în situaţii excepţionale, atunci când sunt necesare ştiinţific pentru restaurarea unui ecosistem sau menţinerea unui habitat. Ele nu pot deveni o portiţă pentru exploatarea comercială a resurselor. Un hectar desenat pe hartă, dar rămas deschis drujbei, vânătorii, excavatorului sau infrastructurii distructive, nu este un hectar strict protejat”, afirmă re-prezentanţii celor trei organizaţii.

Aceştia susţin că observaţiile esenţiale formulate privind criteriile ştiinţifice, conectivitatea ecologică, eliminarea veto-ului proprietarilor, publicarea hărţilor şi definirea fără echivoc a protecţiei stricte nu au fost integrate corespunzător de Ministerul Mediului în strategie.

„Agent Green a pus proiectul «Scheletul României» pe masa Guvernului în mai 2020, imediat după lansarea Strategiei UE pentru Biodiversitate. Procesul a început promiţător, dar în şase ani a fost încetinit, fragmentat şi diluat. Astăzi, Guvernul sărbătoreşte aprobarea unei strategii, însă pădurile primare şi seculare, râurile naturale şi zonele umede continuă să fie distruse. Scheletul României nu poate fi făcut din hârtie. Vrem 10% protecţie strictă reală, inter-conectată ecologic şi garantată prin lege”, a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

 

Poziţia CE

Comisia Europeană a confirmat că îndeplinirea jalonului PNRR presupune adoptarea legislaţiei prin care România desemnează efectiv zonele de protecţie strictă. Aprobarea unei strategii generale nu poate înlocui această obligaţie.

„România nu are nevoie doar de o strategie pentru biodiversitate. Are nevoie de natură vie, protejată în teren. Aşa că vom evalua forma finală a strategiei şi toate anexele imediat ce vor fi publicate. Dacă rezultatele cartografierii finanţate din fonduri europene au fost eliminate sau alterate prin intervenţii politice, vom sesiza Comisia Europeană, OLAF şi celelalte instituţii competente, avertizează cele trei organizaţii de mediu.