Studiu Vela Group: Situaţia pensiilor din România în TII 2026

Acest studiu este realizat de Vela Group pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), referitoare la trimestrul II din 2026. Analiza oferă o imagine de ansamblu asupra evoluţiei sistemului public de pensii din România şi asupra principalelor provocări structurale cu care acesta se confruntă, cu scopul de a susţine o mai bună informare publică pe acest subiect.Acest studiu este realizat de Vela Group pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), referitoare la trimestrul II din 2026. Analiza oferă o imagine de ansamblu asupra evoluţiei sistemului public de pensii din România şi asupra principalelor provocări structurale cu care acesta se confruntă, cu scopul de a susţine o mai bună informare publică pe acest subiect.

Potrivit datelor INS, în trimestrul II 2026 numărul mediu de pensionari a fost de 4.913 mii persoane, în scădere cu 7 mii faţă de trimestrul I 2026. Pensia medie lunară (calculată pentru toate categoriile de pensionari) a ajuns la 2.942 lei, în creştere cu 0,3% faţă de trimestrul precedent. Comparativ însă cu trimestrul II 2025, numărul pensionarilor a scăzut cu 5 mii persoane, iar pensia medie lunară a crescut cu 0,3%, un ritm de creştere anuală mult mai lent decât cel înregistrat în trimestrele anterioare.

Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat (pentru limită de vârstă, stagiu complet) şi salariul mediu net a fost de 52,5% în trimestrul II 2026, în scădere faţă de trimestrul precedent (57,9%). Acest procent rămâne însă scăzut şi reflectă în continuare provocările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării.

Puterea reală de cumpărare a pensiilor a continuat să scadă în trimestrul II 2026: indicele pensiei medii reale, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,1%.

De asemenea, discrepanţele teritoriale rămân semnificative. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat de la 2.229 lei în judeţul Botoşani, până la 3.595 lei în Bucureşti.

Pe lângă aceşti indicatori, scăderea numărului de contribuabili şi declinul demografic rămân probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului de pensii.

Cât va fi pensia ta? Află cu calculatorul Vela Group

Cifrele de mai sus arată o tendinţă clară: pensia de stat acoperă tot mai puţin din venitul avut în timpul vieţii active, iar diferenţele dintre regiuni şi categorii de pensionari sunt considerabile. Dincolo de aceste medii naţionale, întrebarea care contează cel mai mult pentru fiecare dintre noi este una personală: cu ce sumă rămân eu, concret, atunci când mă retrag din activitate?

Pentru a răspunde la această întrebare, Vela Group a dezvoltat un calculator de pensie, un instrument gratuit care oferă o estimare personalizată a pensiei la care te poţi aştepta, pornind de la venitul actual şi vechimea în muncă. Simularea ia în calcul şi potenţialul de creştere a contribuţiilor din Pilonul II, astfel încât rezultatul reflectă cât mai realist perspectiva ta financiară la vârsta retragerii.

Este un prim pas util pentru oricine vrea să treacă de la statisticile naţionale la o imagine concretă asupra propriei situaţii şi, eventual, să decidă dacă are nevoie de o strategie suplimentară de economisire sau investiţii.

Cum funcţionează sistemul de pensii

Pentru a înţelege de ce apar aceste dezechilibre, e util să înelegem arhitectura sistemului românesc de pensii.

Reforma din 2007 a urmărit exact reducerea presiunii tot mai mari puse pe bugetul public de pensii. Din acel moment, alături de pensia de stat (Pilonul I), au fost introduse pensia privată obligatorie (Pilonul II) şi cea facultativă (Pilonul III), menite să completeze veniturile viitorilor pensionari.

Pilonul I funcţionează pe principiul redistribuirii: contribuţiile plătite azi de angajaţi nu sunt puse deoparte pentru propria pensie, ci ajung direct la pensionarii de astăzi. Tocmai de aceea, sănătatea acestui pilon depinde strict de raportul dintre numărul de angajaţi şi cel de pensionari, un raport tot mai fragil pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.

Din contribuţia obligatorie de 25% reţinută din venitul fiecărui angajat, 20,25% merg către Pilonul I, administrat de stat, iar restul de 4,75% sunt direcţionate automat către Pilonul II, cel de pensii private obligatorii.

Banii din Pilonul II funcţionează, practic, ca într-un fond mutual: sunt colectaţi, investiţi şi administraţi de companii specializate, cu scopul de a creşte pe termen lung şi de a suplimenta pensia de stat.

Amploarea acestui sistem privat a continuat să crească: în iunie 2026, peste 8,5 milioane de români aveau o pensie privată obligatorie activă, iar activele totale administrate de fondurile de pensii private depăşeau 247 de miliarde de lei, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), instituţia care reglementează această piaţă.

Ce ne aşteaptă la pensie

În trimestrul II 2026, pensia medie nominală netă a reprezentat doar 52,5% din câştigul salarial mediu net.

Perspectiva pe termen lung este şi mai puţin încurajatoare: un studiu CFA arată că rata de înlocuire va continua să scadă în deceniile următoare, de la aproximativ 43% în prezent la 30% în 2042 şi la doar 24% în 2070, o veste proastă pentru generaţiile care abia urmează să intre pe piaţa muncii.

Contextul demografic amplifică aceste riscuri. Populaţia în vârstă creşte, natalitatea rămâne redusă, iar acest lucru se vede direct în raportul dintre pensionari şi angajaţi, care este, la nivel naţional, de 8 pensionari la fiecare 10 salariaţi. Situaţia variază puternic de la o zonă la alta: în Municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov raportul este de 4 pensionari la 10 salariaţi, în timp ce în judeţul Teleorman ajunge la 15 la 10, iar în Vaslui la 14 la 10.

Aceste dezechilibre demografice vor deveni şi mai vizibile începând cu perioada 2030-2032, atunci când generaţia numeroasă născută în anii decreţeilor va ajunge, în masă, la vârsta pensionării.

Trendul negativ e confirmat şi de datele privind natalitatea: 2025 a fost unul dintre cei mai slabi ani din ultimul secol în privinţa numărului de naşteri, o dovadă suplimentară a declinului demografic prin care trece România.

Piramida de mai jos ilustrează structura pe vârste a populaţiei României în 2026. Cel mai numeros grup rămâne cel al persoanelor între 45 şi 60 de ani.

Proiecţiile pentru 2040 arată o schimbare majoră de formă: segmentul persoanelor de peste 60 de ani devine cel mai numeros, în timp ce baza piramidei, grupa de vârstă 25-50 de ani, cea care va susţine economic sistemul, se îngustează vizibil.

Ce ar trebui să facem

Pe fondul acestor tendinţe, sistemul public de pensii nu va fi suficient pentru un trai decent la bătrâneţe. De aceea, Vela Group recomandă ca fiecare persoană activă să îşi construiască din timp o strategie proprie, complementară pensiei de stat.

Analizează-ţi Pilonului II şi III

Contribuţia la Pilonul II se face automat, dar asta nu înseamnă că poate fi ignorată. Merită verificată periodic performanţa fondului în care sunt investiţi banii şi modul în care sunt administraţi. În plus, Pilonul III oferă posibilitatea unor contribuţii voluntare suplimentare, deductibile fiscal până la 400 euro pe an, care pot deveni o sursă extra de venit la pensie.

Ia în calcul investiţii pe cont propriu

Randamentele fondurilor de pensii facultative, în jur de 7,7% în prezent, sunt decente, dar nu întotdeauna suficiente. Pentru cei care vor mai mult, există alternative: un portofoliu diversificat de acţiuni la bursă, fonduri mutuale sau alte instrumente financiare cu care sunt confortabili. Cu cât strategia e pusă la punct mai devreme, cu atât creşte şansa unei independenţe financiare reale la bătrâneţe.

Investeşte în educaţie financiară şi planificare

Fiecare persoană activă ar trebui să ştie, cât mai realist, la ce nivel de pensie se poate aştepta şi să îşi construiască, în paralel, un plan propriu de economisire sau investiţii. Fără un asemenea plan, tranziţia către o pensie mult mai mică decât venitul actual poate însemna o scădere bruscă a nivelului de trai.

Concluzii

Deşi pensia medie lunară a ajuns la 2.942 lei în trimestrul II 2026, cu 0,3% mai mare decât în acelaşi trimestru al anului trecut, dar cu 0,8% mai mică faţă de trimestrul precedent, vulnerabilităţile structurale ale sistemului de pensii din România rămân vizibile:

• puterea reală de cumpărare a pensiei a scăzut uşor, indicele pensiei medii reale ajungând la 98,1% faţă de trimestrul precedent;

• raportul dintre pensionari şi salariaţi rămâne nefavorabil (8 la 10), cu diferenţe mari între regiuni, de la 4 la 10 în Bucureşti şi Ilfov, până la 15 la 10 în Teleorman;

• disparităţile de gen şi cele teritoriale rămân considerabile, cu un ecart de peste 1.300 de lei între judeţele cu cele mai mari şi cele mai mici pensii medii.

Concluzia acestui studiu Vela Group este că sistemul de pensii din România are nevoie, în continuare, de reforme structurale, dar şi de o schimbare de mentalitate la nivel individual: bazarea exclusivă pe pensia de stat devine tot mai riscantă. Un plan personal de economisire şi investiţii, pornind, de exemplu, chiar de la o estimare realistă obţinută cu ajutorul calculatorului Vela Group, este pasul necesar pentru o retragere din activitate în condiţii financiare sigure.