Mai multe asociaţii de mediu, oameni de afaceri şi organizatori de evenimente au înfiinţat grupul civic Salvaţi Codrii Vlăsiei şi îi cer ministrului Mediului, printr-o scrisoare deschisă, reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie, ”aşa cum este funcţia lor reală” şi să oprească tăierile pădurilor din Bucureşti şi Ilfov. Ei acuză totodată diferiţi administratori de păduri de ”măsurile vechi de hărţuire a comunităţilor” şi spun că s-au arat potecile, iar cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord, unde se taie din păduri şi ar trebui extinsă rezervaţia naturală.
Grupul civic Salvaţi Codrii Vlăsei îşi propune protejarea pădurilor din Bucureşti – Ilfov, transformarea lor din păduri de producţie în păduri de protecţie, transformarea lor în arii naturale protejate.
Între organizaţiile care susţin demersul sunt: Fundaţia EcoCivica, Grupul Civic Salvaţi Codrii Vlasiei, Asociaţia Kogayon, Clubul Alpin Român, Fundaţia Snagov, Asociaţia Go4Fun România, Asociaţia NoMad Multisport, Asociaţia Alergăm de Placere
Asociaţia CarpatBike, Comunitatea Locală Plus Snagov, Asociaţia OnAdventure, Asociaţia Sport la Orice Vârstă, Asociaţia HaicuBicla şi Primăria Tunari.
Acestora li se alătură Florin Stoican, preşedintele Parcului Natural Văcăreşti, alpinistul Alex Găvan, Daniel Sărdan, ciclist şi organizator Prima Evadare, Dan Mazilu (editor Freerider), dar şi alţi activişti de mediu, organizatori de evenimente şi oameni de afaceri.
”Stimate domnule Ministru, având în vedere dorinţa comunităţilor din Ilfov şi Bucureşti de a păstra pădurile în special pentru agrement, importanţa lor pentru sănătate, scopul social, asigurarea echilibrului ecologic, protecţia habitatelor şi speciilor şi pentru asigurarea funcţiilor de recreere, vă solicităm să dispuneţi măsurile necesare pentru reîncadrarea acestor păduri în Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie, aşa cum este funcţia lor reală. În luna ianuarie a acestui an, aţi declarat că pădurile din jurul Bucureştiului vor fi scoase din producţie şi introduse în protecţie până în luna martie. Din păcate până în prezent, la şase luni de la declaraţie, acest lucru nu a avut loc. Dimpotrivă, situaţia s-a degradat, cu tăieri în ritm accelerat şi chiar cu distrugerea potecilor. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti, Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov în care ar trebui extinsă rezervaţia naturală”, se arată în scrisoarea deschisă.
De asemenea, grupul civic precizează că s-au arat toate potecile din Pădurea Băneasa de două ori, distrugându-se potecile folosite de cetăţeni pentru a face mişcare în aer liber, precum şi poteca verde care leagă Bucureştiul de Snagov, astfel încât cicliştii nu mai pot ajunge în pădurile din nord.
”Toate aceste practici lipsite de justificare sunt măsuri vechi de hărţuire a comunităţilor, care au aceste păduri în componenţa localităţilor lor, sunt practic o pârghie care e folosită de diferiţi administratori ai pădurii pentru obstrucţionarea iubitorilor de mişcare în aer liber de mai mulţi ani. În lumina celor de mai sus, ca urmare a ultimelor lucrări de tăiere şi de distrugere a potecilor din păduri, vă informăm că a fost înfiinţat grupul civic Salvaţi Codrii Vlăsiei, format din persoane fizice şi persoane juridice, cu scopul de a întreprinde toate acţiunile necesare opririi abuzurilor şi tăierilor agresive din aceste păduri istorice de mare importanţă naţională şi locală şi de a le desemna drept arii naturale protejate. În acest moment, ele sunt încadrate la păduri de producţie în loc de protecţie”, se mai arată în scrisoare deschisă.
Grupul civic consideră că, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor, aprobate prin Ordinul MAPPM nr. 1652/2000, ele îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie.
Grupul arată că toate pădurile din UP II Băneasa, în suprafaţă de 437,45 ha, au fost încadrate în Grupa I – păduri cu funcţii special de protecţie, categoria 4A – Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale (T.II), dar doreşte ca întreg arealul forestier din Bucureşti şi Ilfov să fie încadrat în această grupă.
”Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile cu atribuţii în domeniu, locale şi centrale, trebuie să le pună în aplicare de urgenţă: Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi Ilfov şi reîncadrarea lor în categoria pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, aşa cum ar trebui să fie de fapt şi cum aţi susţinut şi dumneavoastră. Crearea unei categorii de păduri urbane şi periurbane, în care să fie încadrate pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru oraşe şi în care să fie permise numai intervenţii de înlăturare a unor pericole pentru vizitatori”, arată grupul.
Acesta mai cere totodată crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor şi lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
De asemenea, mai solicită Introducerea în legislaţia specifică a obligaţiei de a organiza dezbatere publică pentru orice intervenţie de tăiere, cu participarea societăţii civile, a comunităţii şi a factorilor interesaţi, aşa cum ar trebui să se întâmple într-o administrare transparentă şi după cum standardul internaţional FSC obligă Romsilva să o facă, dar nu se întâmplă.
Grupul civic Salvaţi Codrii Vlăsiei mai cere interzicerea distrugerii potecilor folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mânăstiri, palate şi zone naturale din Bucureşti şi Ilfov. ”Potecile sunt utile şi pentru accesul şi intervenţia în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice”, spun reprezentanţii grupului civic.
Aceştia solicită şi menţinerea şi declararea drumurilor de lângă lacuri şi a potecilor şi drumurilor din pădure ca fiind căi de acces public de agrement pietonal sau cu bicicleta, cu interzicerea accesului motorizat.
”Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat şi de România, reconfirmă rolul important al pădurii şi biodiversităţii urbane şi periurbane în combaterea efectelor crizei generată de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării serviciilor ecosistemice decât din cea a exploatării lemnului. De aceea, trebuie să ieşim din paradigma exploatării ieftine a acestei resurse valoroase, din paradigma tăiatului ieftin şi barbar al pădurii ca să o punem pe foc şi să ne aliniem cerinţelor şi dezideratelor europene şi, mai ales, dorinţelor comunităţii locale”, se precizează în scrisoare.
Reprezentanţii grupului civic spun că aceste păduri sunt certificate FSC, standard internaţional obţinut de Romsilva, care prevede obligaţia de a consulta comunităţile locale cu privire la modul lor de gestionare, cât şi de a asigura liberul lor acces în pădure. Tot acest standard stipulează identificarea şi protejarea pădurilor cu valoare ridicată de conservare din perspectivă culturală, ecologică, economică sau religioasă deosebită, identificate în colaborare cu populaţia locală. Standardul FSC mai prevede că planul de management (amenajamentul silvic) trebuie să fie public şi dezbătut public, ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat.
”Bazându-ne pe buna credinţă şi profesionalismul dvs., pe faptul că vă veţi duce la îndeplinire promisiunea, sperăm că veţi răspunde solicitărilor exprimate prin prezenta scrisoare, nu numai textual, ci şi practic, astfel încât, atât comunitatea afectată, cât şi autorităţile implicate să beneficieze deopotrivă de ceea ce mai pot oferi pădurile încă rămase în picioare în apropierea celei mai mari aglomerări urbane a României. Totodată ne manifestăm disponibilitatea de a vă sprijini voluntar în orice iniţiativă care va contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate şi de a discuta aceste aspecte punctuale nerezolvate, astfel încât să asigurăm împreună un drept garantat prin Constituţia României – dreptul la un mediu sănătos, aşa cum prevede Art. 35: (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător”, se mai menţionează în scrisoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
