Managerul Spitalului de Copii Marie Curie din Capitală a trimis recent o adresă către Ministerul Sănătăţii în care explică faptul că lucrările la heliportul unităţii sanitare sunt finalizate şi recepţionate şi că spitalul, conform legii, urmează să dobândească calitatea de administrator al heliportului. Heliportul poate deveni însă operaţional numai după certificarea sa de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). AACR însă poate emite certificatul de exploatare a heliportului numai dacă administratorul heliportului, adică Spitalul ”Marie Curie”, demonstrează capacitatea de administrare şi operare a obiectivului, cu respectarea tuturor cerinţelor prevăzute de reglementările aeronautice civile aplicabile activităţilor aeronautice certificate.
Spitalul ar trebui în acest sens să asigure personalul calificat pentru funcţionarea optimă a heliportului, cu existenţa în organigramă a unor funcţii obligatorii: manager operaţional, manager responsabil, manager de mentenanţă, manager de siguranţă şi responsabil cu securitatea aeronautică, manager de conformare, agenţi de salvare, aşa cum scrie în adresa oficială trimisă Ministerului Sănătăţii.
Conducerea spitalului explică însă că nu poate asigura resursele logistice, financiare şi umane specializate pentru gestionarea directă a heliportului.
Astfel, (...) "spitalul nu dispune, în prezent, de resursele logistice, financiare şi umane specializate necesare pentru gestionarea directă a acestor activităţi şi nici de posibilitatea dezvoltării unor astfel de competenţe în condiţiile impuse de legislaţia specifică, se arată în adresa oficială".
Spitalul Marie Curie cere prin această adresă oficială un punct de vedere ministrului Sănătăţii în legătură cu modalitatea legală şi administrativă prin care spitalul poate operaţionaliza şi exploata heliportul deja construit. În adresa trimisă de conducerea spitalului instituţiei de stat, managerul precizează că nu poate face angajări pentru ocuparea funcţiilor necesare, în condiţiile restricţiilor instituite prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Adresa a fost înaintată spre Ministerul Sănătăţii pe data de 18 mai, 2026. Întrebat despre solicitare, de News.ro, ministrul Interimar al Sănătăţii a explicat ce anume a recomandat conducerii spitalului: "În primul şi în primul rând, trebuie solicitat un aviz de la comitetul mixt tehnic, care există între DSU şi Ministerul Sănătăţii"
"Sunt mai multe aspecte aici, sigur, este un prim demers dacă vreţi, această adresă, pe de o parte, este o activitate specifică, care, chiar dacă este adiacentă unui spital, este o activitate specifică legată de administrarea unui heliport, nu e o activitate specifică unui spital, în sensul în care un medic, un asistent medical sau un brancardier pot să facă această activitate.
Aici consultarea cu Autoritatea Aeronautică Civilă este foarte importantă, dar înainte de toate acestea cel mai important lucru, şi am îndrumat conducerea Spitalului Marie Curie, în sensul acesta, în primul şi în primul rând trebuie solicitat un aviz de la comitetul mixt tehnic care există între DSU şi Ministerul Sănătăţii, aceasta este procedura pentru heliporturi sau activităţi care înseamnă folosirea elicopterelor medicale.
Cam aceasta este procedura, a început o procedură, eu înţeleg demersul la Ministerul Sănătăţii, dar nu noi suntem cei care în această fază putem să ajutăm dar am îndrumat spitalul acolo unde trebuie îndrumat, acordăm sprijin în acest sens, dacă acel aviz există şi din punct de vedere profesional putem să ştim de la autoritatea de specialitate pe aeronautică civilă exact despre ce discutăm şi ce avem nevoie şi cum putem eventual să ne pregătim propriul personal pentru deservirea acestui heliport. După aceea vine chestiunea legată de modificarea organigramei spitalului, care este deja atribuţia Ministerului Sănătăţii şi de eventuale resurse umane care trebuie alocate", a explicat Cseke Attila pentru News.ro.
Care era situaţia heliportului în luna aprilie a anului trecut
La solicitarea News.ro făcută anul trecut, în luna aprilie, cu privire la stadiul şi operaţionalizarea heliportului de la Spitalul Marie Curie, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au explicat în aceeaşi lună: "Urmare a solicitării dumneavoastră, referitoare la situaţia heliportului de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, "M.S. Curie", vă transmitem informaţiile furnizate de unitatea sanitară:
Lucrările sunt finalizate şi urmează recepţia lucrărilor şi solicitarea certificării de la AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română). Personalul care trebuie să deservească heliportul va fi asigurat şi instruit în urma externalizării serviciului", au explicat reprezentanţii Ministerului, la acea vreme.
Medicul Cătălin Cârstoveanu a explicat pentru News.ro, în luna februarie, că a avut discuţii cu fostul Ministru al Sănătăţii, Dr. Alexandru Rogobete
Ce spune medicul Cătălin Cârstoveanu despre investiţia de un milion de euro realizată de Asociaţia Inima Copiilor. Medicul Cătălin Cârstoveanu a explicat pentru News.ro că a avut discuţii cu fostul ministru al Sănătăţii, Dr. Alexandru Rogobete, pentru a putea fi redus numărul de oameni necesar pentru deservirea heliportului. Acest lucru nu a avut loc.
"Legislaţia spune că e nevoie de un număr foarte mare de persoane care trebuie să stea la decolare şi aterizare, cu persoane care trebuie încadrate permanent aici. Domnul ministru ne-a spus (n.red. Alexandru Rogobete), într-adevăr, este un număr exagerat de mare de persoane, dar ne-a spus că au convenit că vor reduce acest număr pentru că este prea mare, pentru ca cei care fac plăţile pentru acest personal să nu fie atât de împovăraţi bugetar. Managerul a făcut hârtie la Ministerul Sănătăţii, "Ajută-mă să încadrez personalul". Iar de acolo nu a primit răspuns pentru că numărul e foarte mare şi e nejustificat. Ministrul a spus că se va înţelege cu doctorul Arafat ca să fie o reducere a acestui număr. Am ridicat problematica Ministrului şi dânsul a spus că probabil că în luna martie va rezolva definitiv problema", spunea medicul Cârstoveanu la începutul acestui an.
"Acum dacă vreau să angajez o jumătate de asistentă şi nu pot, posturile sunt blocate în sistem", a explicat Dr. Cătălin Cârstoveanu.
Cum va ajuta heliportul activitatea spitalului. "Sunt situaţii grave în care bebeluşii nu pot fi transportaţi decât cu elicopterul, spune medicul. "Poate să fie iarnă, hipotermie, cu un grad mai puţin creşte mortalitatea cu 20%, dau un exemplu"
"Este foarte simplu, vine de la Iaşi, Cluj, Timişoara şi nu se mai duce pe un aeroport, inutilitate înseamnă bani mai mulţi. De fapt heliportul înseamnă operaţionalizare rapidă, despre asta este vorba.
Uneori ne dorim foarte mult să fie ambulanţă, de ce, când este ceva controlat, când ştii că moare şi că poţi să tragi pe dreapta ca să-l ţii în viaţă, să rezolvi un pneumotorax, să faci un cateter.
Dar uneori aceşti pacienţi nu suportă să vină altfel decât cu elicopterul. Cum vine treaba ca eu să vin cu el de la Timişoara pe un aeroport, de acolo să vin cu o ambulanţă, din ambulanţă să vin aici la spital, este inutil, am pierdut o oră, două. Poate să fie iarnă, hipotermine, cu un grad mai puţin creşte mortalitatea cu 20%, dau un exemplu. Şi sunt atâtea cazuri, ştim foarte clar. Clar trebuie educaţie şi cu oamenii care transportă cu elicopterul dar ce am văzut de-a lungul timpului, sunt paşi inutili pe care trebuie să-i eliminăm, în State nu există aşa ceva. A venit cu elicopterul, a parcat deasupra spitalului, personalul care preia copilul ştie despre ce este vorba, este pregătit pentru lucrul ăsta", a explicat medicul.
Medicul Cârstoveanu: "Ştii cine sunt fericiţi că nu merge? Vecinii care sunt în jurul spitalului, atât, că nu sunt deranjaţi când aterizează elicopterul, atât, în rest eu sunt foarte trist că ştiu că întotdeauna sunt lipsuri care pot fi evitate"
"Am avut o chestie cu vopseaua care s-a exfoliat şi am înţeles de ce, nu s-a deteriorat dar este o tristeţe aşa când te uiţi la el. Ştii cine sunt fericiţi că nu merge? Vecinii care sunt în jurul spitalului, atât, că nu sunt deranjaţi când aterizează elicopterul, atât, în rest eu sunt foarte trist că ştiu că întotdeauna sunt lipsuri care pot fi evitate, iar când sunt lipsuri care pot fi evitate, ştii cum zicem, eee, atâta s-a putut", a explicat medicul pentru News.ro.
Ce spune reprezentantul firmei care a construit heliportul, dar şi alte heliporturi, la câteva spitale din ţară, Attila Marton, director general ABC Development Aviation care în procent de 99% a fost implicat în toate proiectele heliporturilor din România. "Dacă nu există mentenanţă pentru echipamentele speciale care există deja la heliportul Marie Curie, există şanse ca acestea să nu mai fie funcţionale, spune Attila Marton, amintind că s-a finalizat construcţia în urmă cu doi ani de zile. "Se poate găsi din exterior o firmă care să presteze aceste servicii", adaugă el
"Abordarea trebuie să fie directă. Heliportul este construit şi face deja parte din compartimentul spitalului. Şi atunci trebuie să se găsească personal acolo şi tot de către managementul spitalului, nu ştiu, împreună cu Ministerul Sănătăţii însă trebuie administrat tot de către management, să găseşti soluţii, să găseşti personal specializat pentru administrarea heliportului.
Fără personal, din păcate, nu poate fi funcţional. S-a finalizat construcţia în urmă cu doi ani de zile, în mai puţin de un an de zile s-a semnat şi procesul verbal de recepţie, şi de atunci ar fi trebuit deja să înceapă procedura de certificare a heliportului. Trebuie cu documentele şi personalul specializat, trebuie instruit personalul şi trebuie trimis apoi manualul heliportului pentru certificare la Autoritatea Aeronautică. Ei acceptă manualul după care se face auditul de certificare la faţa locului şi la puţină vreme se emite şi certificatul heliportului, ca să fie funcţional. Din acel moment heliportul de la M.S. Curie ar putea să fie funcţional pe timp de zi şi noapte.
Condiţia asta este ca personalul să fie angajat, instruit şi să-şi asume răspunderea pentru administrarea heliportului.
Se poate găsi din exterior o firmă care să presteze aceste servicii, poate fi contactată şi adusă la spital pentru o discuţie. Şi varianta aceasta să fie prezentată inclusiv către Ministerul Sănătăţii", a explicat reprezentantul firmei.
Dacă în acest răstimp cât heliportul stă nefolosit nu este făcută la timp mentenanţa echipamentelor care deservesc unitatea acesta poate deveni nefuncţională. De asemenea, spune Attila Marton, ar putea să nu mai fie valabilă garanţia acestuia.
"Sunt nişte echipamente care asigură până la urmă condiţiile de funcţionare a heliportului. Ce înseamnă asta? Ca să fie vizibil pe timp de noapte sunt nişte lumini de balizaj. Acele lumini ajută pilotul să vină la aterizare. Însă aceste echipamente trebuie să fie întreţinute. Cineva trebuie să se ocupe de echipamentele respective periodic, să le verifice, dacă este cazul să intervină acolo unde sunt contactele şi să restabilească tot ce înseamnă contacte perfecte, deci trebuie întreţinut cel puţin o dată pe lună, trebuie verificate de către personal adecvat. Şi în cazul în care nu există personal angajat atunci există riscul acesta, ca la un moment dat acele echipamente să nu mai fie funcţionale.
Din păcate, să ştiţi că toată perioada asta nu ajută heliportul nici măcar la garanţie. Termenul de garanţie curge tot după data preluării heliportului în administrarea spitalului Marie Curie. Curând inclusiv garanţia se va termina la echipamentele respective", a spus Attila Marton.
Cum au procedat alte spitale care au heliport funcţional. Mii de zboruri, efectuate la Spitalul Universitar din Capitală şi la spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea.
"Noi am proiectat şi construit primul heliport din România, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea. S-a întâmplat în urmă cu peste 10 ani de zile. Vreau să vă spun că până în momentul de faţă sunt peste 2000 de aterizări acolo. Deci din 2000 de aterizări. Dacă doar 50% din pacienţi sunt salvaţi gândiţi-vă că este un beneficiu enorm pentru spital şi respectiv pentru comunitate. Cam acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi la Spitalul Marie Curie.
La Oradea s-a scos la concurs angajarea personalului la momentul respectiv şi au fost posturile ocupate de către patru persoane. Sunt din sursă externă, deci nu erau angajaţii spitalului. Acum, în momentul ăsta persoanele respective sunt angajate la spital şi se ocupă doar de heliport.
Şi aici este o situaţie (n.red. referitor la situaţia posturilor blocate în sistem), însă trebuie să mergem şi către excepţii. Când este vorba de viaţă, eu cred că viaţa are prioritate, şi atunci inclusiv ministerul ar trebui să înţeleagă acest lucru. Că până la urmă spitalele funcţionează prin medici şi personalul care asigură condiţiile de lucru pentru spital şi acelaşi lucru este şi la heliport.
În Bucureşti mai există un heliport, la Spitalul Universitar, şi funcţionează din 2019. Personalul tot aşa a fost angajat, din sursă externă, şi funcţionează fără niciun fel de problemă. Sunt peste 1000 de aterizări şi aici, şi pot să vă spun că am rămas cu un singur heliport în Bucureşti, şi discutăm despre Capitala României.
În afară de Bucureşti şi Oradea, mai avem la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, cu personal angajat, din surse externe, deci s-au făcut concursuri, Ministerul la momentul respectiv a înţeles nevoia angajării acestor persoane, şi aici trebuie să se găsească o facilitate", a explicat Attila Marton pentru News.ro.
Conform informaţiilor News.ro, în acest moment există discuţii între conducerea Spitalului Marie Curie şi conducerea DSU pentru a se putea găsi o soluţie legată de reducerea numărului de personal care trebuie să deservească heliportul.
Medikatv.ro
