Ieşirea preşedintelui Nicuşor Dan care l-a disculpat pe şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), generalul Lucian Pahonţu, după dezvăluirile din presă potrivit cărora acesta a făcut parte din aparatul de represiune al fostului regim comunist, provoacă reacţii critice din partea unor persoane publice care l-au susţinut pe Nicuşor Dan. Actriţa Oana Pellea îi transmite preşedintelui că „o ţară nu se conduce după «simţuri»”, în timp ce actorul Tudor Chirilă consideră că, prin atitudinea sa, Nicuşor Dan „a dat o nouă probă de ticăloşie”, Chirilă mărturisind că nu credea că şeful statului „poate ajunge atât de jos”.
„«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale. «Simt enorm şi văz monstruos.» Domnule N.D., dumneavoastră «simţiţi». Noi vedem. Şi ceea ce vedem devine, pe zi ce trece, tot mai greu de împăcat cu mult invocata dumneavoastră «echidistanţă». Dacă cineva mai avea îndoieli în privinţa jocului politic pe care îl faceţi, cred că lucrurile sunt acum suficient de limpezi. După promulgarea legii ANI şi după declaraţia referitoare la cazul Pahonţu, «echidistanţa» pare să fi devenit, şi ea, o chestiune de… simţuri”, îi transmite Oana Pellea preşedintelui Nicuşor Dan.
Actriţa subliniază că pentru ea este „dureros de clar” şi că speranţa pe care a avut-o în preşedinte s-a transformat în dezamăgire.
„Astăzi, dezamăgirea s-a transformat în siderare şi indignare. Şi, din păcate, pentru asta nu am nevoie de «propriile simţuri». E suficient să văd”, adaugă Oana Pellea.
Mult mai virulent este actorul Tudor Chirilă, care consideră că, prin atitudinea sa faţă de cazul Pahonţu, Nicuşor Dan „a dat o nouă probă de ticăloşie”.
„Nu credeam că poate ajunge atât de jos. Între promisiunile din campania electorală era reforma instituţiilor statului sau cel puţin pledoaria pentru reformă. Deci prima întrebare pe care trebuia să şi-o pună era în legătură cu oportunitatea ca un om să conducă 21 de ani instituţia SPP. (...) Cât de democratic şi transparent instituţional e ca un om să acumuleze informaţii pe care le poate folosi în fel şi chip atâta timp? Aşa că NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie. Ca un vânt al schimbării. Dar a preferat liniştea mlaştinilor”, scrie Tudor Chirilă.
Actorul critică şi el faptul că, fără să fi făcut vreo evaluare a managementului SPP, alta decât cea prin „simţuri”, preşedintele l-a disculpat pe Pahonţu.
„În ciuda faptului că tu nu l-ai evaluat în niciun fel, ba da, pardon, cu "propriile simţuri", dai verdictul că omul e "curat". Nu pui la îndoială nicio secundă convingerea ta şi trimiţi ancheta jurnalistică în derizoriu. Îl speli de securism şi îl faci profesionist. Tare. Apoi vine ticăloşia din comunicare. Când este întrebat dacă după cazul Pahonţu ia în calcul schimbarea serviciilor secrete, el răspunde candid că "SPP nu e un serviciu secret". Reducţionism ticălos pentru că da, SPP nu e un serviciu secret ca SRI sau SIE, dar are atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi are prin lege inclusiv atribuţii de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor, desfăşurate inclusiv acoperit, în scopul protecţiei demnitarilor. Prin lege, da?”, mai notează Tudor Chirilă.
Actorul explică faptul că SPP are acces la informaţii secrete şi culege informaţii secrete despre demnitarii pe care îi protejează şi despre contextele în care aceştia performează, subliniind că „să zici că SPP e serviciu de pază ca şi cum ar fi o firmă de bodyguarzi şi nu o instituţie care operează cu informaţii clasificate înseamnă să-ţi iei de proşti şi interlocutorul şi publicul”.
„Să nu fii dispus să iei în calcul nici măcar o secundă calitatea de ofiţer al aparatului represiv ceauşist, să insişti că nu se poate demonstra participarea la represiune, deşi nici tu nu poţi demonstra contrariul (în timp ce documentele nu-ţi dau dreptate), înseamnă că deja eşti de partea greşită a istoriei şi jigneşti memoria celor care au luptat şi au murit pentru libertatea şi democraţia confiscată ulterior de securişti ca Pahonţu şi compania”, mai scrie Tudor Chirilă, care îi consideră „complici” pe toţi consilierii preşedintelui „care girează prin prezenţă în continuare acest comportament”.
Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat joi că şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, nu este în situaţia unei persoane care a participat la acţiuni represive la Revoluţia din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. "Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul", a spus Nicuşor Dan.
De asemenea, preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), condus de generalul Lucian Pahonţu, nu este un serviciu secret.
