Cum s-a văzut protestul oierilor pe reţelele sociale. De la revendicările fermierilor la „Turul doi înapoi”

Protestul oierilor din 15 septembrie, desfăşurat în Piaţa Victoriei, a început să prindă contur pe reţelele sociale cu mult înainte ca primele grupuri de ciobani să ajungă la Bucureşti. Mesajele despre dificultăţile crescătorilor de animale au fost treptat însoţite de apeluri de mobilizare, postări ale unor membri AUR şi ale unor susţinători ai lui Călin Georgescu, iar în ziua manifestaţiei au intrat în scenă galeriile de ultras, parlamentari AUR şi europarlamentari SOS România.

În paralel cu revendicările oierilor, încă dinaintea zilei protestului, au început să circule mesaje de tipul "Toată România la Bucureşti", iar pe TikTok au apărut clipuri în care influenceri cu mesaje radicale îşi chemau urmăritorii la manifestaţie.

După ce manifestaţia a degenerat în confruntări de stradă cu jandarmii, tensiunea a crescut şi în mediul online: unii au vorbit despre "provocatori" şi despre infiltrarea protestului, alţii despre violenţe şi despre persoane venite din afara grupului iniţial al oierilor, dar şi despre agresiuni comise de protestatari împotriva livratorilor de mâncare sau a participanţilor la trafic.

În câteva ore, protestul anunţat ca o manifestaţie pentru problemele crescătorilor de ovine s-a transformat într-un eveniment cu mai multe naraţiuni concurente.

Un protest, mai multe audienţe

Pentru crescătorii de ovine care au venit în Capitală, miza principală a fost legată de problemele cu care se confruntă în activitatea lor: situaţia animalelor, exporturile, răspândirea bolilor şi măsurile adoptate de autorităţi. În această perspectivă, manifestaţia a fost, înainte de toate, o formă de presiune asupra instituţiilor responsabile.

Odată intrat în atenţia politicienilor, protestul a căpătat însă o dimensiune suplimentară. Evenimentul a fost folosit ca prilej pentru criticarea Guvernului şi a autorităţilor, iar revendicările oierilor au fost integrate în disputa politică de la Bucureşti.

Pentru conturile şi comunităţile din zona suveranistă, manifestaţia a devenit parte a unui discurs politic mai larg, construit în jurul neîncrederii faţă de instituţii şi al contestării deciziilor autorităţilor.

În cazul utilizatorilor care au urmărit doar imaginile distribuite de la faţa locului, protestul s-a redus, în câteva ore, la confruntările din Piaţa Victoriei. Scenele de tensiune şi violenţă au ajuns să domine relatarea despre eveniment şi să eclipseze motivele pentru care oierii au venit la Bucureşti.

După încheierea manifestaţiei, atenţia s-a mutat asupra disputei privind responsabilitatea pentru violenţe. Pentru cei care au urmărit reacţiile şi acuzaţiile de după protest, întrebarea centrală nu a mai fost doar ce i-a determinat pe crescători să iasă în stradă, ci cine a provocat escaladarea şi cine poartă răspunderea pentru incidente.

Protestul a început pe TikTok

Crescătorii de ovine s-au adunat marţi dimineaţă în zona Muzeului Antipa, mobilizarea pentru manifestaţie a fost făcută prin reţelele sociale. Printre cei care au anunţat protestul s-a numărat Ioan Sterp, cunoscut online drept "Ciobanul Ionică".

Pe 11 septembrie, Ciobanul Ionică declara, la o emisiune online găzduită de influencerul suveranist Aurelian Ro 11: "Mai avem patru zile şi mergem şi noi în concediu la Bucureşti. După un an de muncă, abia aşteptăm să vedem şi noi capitala, să ne recreem oleacă", adăugând că scopul venirii este să atragă atenţia asupra situaţiei în care "oamenilor le sunt omorâte animalele".

Oierii au început să se adune în jurul orei 8.00, iar ulterior au traversat către alveola centrală din faţa Guvernului. Nemulţumirile lor aveau un caracter concret: crescătorii contestau în special restricţiile privind exportul de ovine şi caprine, dar şi modul în care sunt gestionate focarele de boli şi măsurile de sacrificare a animalelor.

O altă problemă invocată a fost extinderea, printr-o decizie a Comisiei Europene din iunie, a interdicţiei privind exporturile de ovine şi caprine din România către ţările terţe până la 31 decembrie 2026, în condiţiile menţinerii restricţiilor pentru livrările către state membre ale UE. În social media, protestul a început să capete o dimensiune mai largă decât revendicările strict profesionale.

"Toată România la Bucureşti"

Cu câteva zile înaintea protestului, manifestaţia anunţată de Ionică Sterp fusese preluată şi promovată pe pagini asociate zonei suveraniste, de susţinători ai lui Călin Georgescu şi de membri AUR. În aceste postări apărea mesajul "Toată România la Bucureşti".

Unul dintre cele mai relevante exemple pentru analiza reţelelor sociale este cel al lui Daniil Costantinus Nicoară. Deşi nu este un politician cu notorietatea lui George Simion sau a Dianei Şoşoacă, contul său de TikTok a fost folosit pentru un apel explicit la participarea la protest.

Într-un videoclip publicat înainte de 15 septembrie, Nicoară transmitea: "Ne vedem mâine, pe 15 septembrie, la protest în Bucureşti!". Mesajul continua: "Noi suntem poporul, noi suntem puterea, noi suntem România! Am aşteptat destul, am îndurat destul, ajunge, nu mai putem să stăm aşa, trebuie să luăm atitudine. România are nevoie de noi, pentru că România suferă, avem toată datoria strămoşească să luptăm pentru ea. Cu orice preţ, inclusiv al vieţii, [să] punem capăt toată corupţia, toată umilinţa şi toată suferinţa pe care noi, împreună, poporul român, am tras-o şi am simţit-o în acei 36 de ani. Acum este momentul, acum a venit vremea, trebuie să acţionăm cu orice preţ, dragi români. Deşteptaţi-vă, dragi români, treziţi-vă din somnul cel morţii şi cel adânc, aţi dormit destul în acei 36 de ani", afirma bărbatul de 25 de ani.

Pe contul său, Nicoară are şi imagini realizate cu inteligenţa artificială, în care apare alături de lideri extremişti ai lumii, inclusiv lângă Vladimir Putin.

Un alt îndemn, mai subtil, a venit de pe contul de TikTok "Dreptate pentru România". Unul dintre clipurile distribuite înaintea protestului pornea de la un mesaj simplu: "Fermierii şi oierii României merită respect!". Clipul era însoţit de hashtaguri precum #ProtestFermieri, #Fermieri, #Oieri, #PiataVictoriei, #Agricultura, #Guvern şi #Protest.

În acelaşi conţinut apăreau însă şi formule precum "Opriţi dictatura!" sau mesaje de tipul "Atenţie, vine trenul", însoţite de fotografii cu Călin Georgescu.

Conturile mici, cum sunt cele de mai sus, care au câteva mii sau zeci de mii de urmăritori, sunt importante pentru că pot iniţia sau amplifica mesaje pe care politicienii le preiau ulterior, pot testa tonuri şi formulări mai radicale fără riscul unei expuneri instituţionale directe şi pot crea iluzia unei mobilizări "organice", venite din baza societăţii, nu de la structuri politice. În plus, ele ajută la segmentarea publicului: un influencer de nişă ajunge mai uşor la grupuri care nu ar urmări în mod normal paginile liderilor politici.

AUR intră la mobilizare

Alianţa pentru Unirea Românilor a organizat chiar în ziua manifestaţiei o "Zi a Porţilor Deschise" la sediul său central, situat în apropierea Pieţei Victoriei. Erau aşteptaţi simpatizanţi veniţi din mai multe judeţe, iar unii dintre cei prezenţi s-au îndreptat ulterior către protest. Prezenţa AUR a devenit astfel vizibilă atât în social media, cât şi fizic, în piaţă.

Mai mulţi parlamentari AUR au ajuns printre protestatari şi au transmis imagini de la manifestaţie. Printre ei s-au numărat deputaţii Gianina Şerban, Doru-Lucian Muşat şi Florin-Bogdan Velcescu.

Unul dintre cele mai vizibile momente online a fost disputa dintre deputata AUR Gianina Şerban şi jandarmi. Şerban şi alţi membri ai delegaţiei AUR au încercat să ajungă în zona protestului. În imaginile difuzate ulterior, deputata le spune jandarmilor: "Dar eu merg unde vreau! Nu-mi spuneţi dumneavoastră unde să merg" şi "Ce, membrii AUR au alte legi?". Un reprezentant al delegaţiei invocă statutul ei de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Imaginile au fost publicate apoi chiar de Gianina Şerban pe Facebook, însoţite de mesajul potrivit căruia membrii AUR nu ar fi fost lăsaţi să meargă pe trotuar şi că ea ar fi fost "ameninţată şi agresată" de un jandarm. Clipul arată însă că femeia a refuzat constant să prezinte date jandarmilor care încercau să o legitimeze şi i-a provocat.

Deputatul AUR Doru-Lucian Muşat a transmis, la rândul său, imagini în direct din zona protestului. Potrivit relatărilor despre manifestaţie, el a chemat oamenii să se alăture protestului şi a prezentat situaţia din Piaţa Victoriei din perspectiva delegaţiei AUR. Mesajele sale au apărut într-un moment în care în piaţă existau deja tensiuni şi în care accesul şi poziţionarea diferitelor grupuri deveniseră subiecte de dispută.

Şi deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu s-a aflat printre protestatari. "La ora 10:00 trebuia să fiu în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor. Astăzi am ales să particip la şedinţa românilor de la Piaţa Victoriei!", posta Velcescu pe Facebook.

Diana Şoşoacă intră în conversaţie

În timp ce AUR era prezent în piaţă, Diana Şoşoacă a folosit Facebook pentru a-şi mobiliza propriii susţinători. Mesajul ei a fost mult mai direct: "Româniaaaaa, ieşi în stradă! Ocupaţi Bucureştiul! Jos cu dictatura! Libertate!", îndemnându-i pe oameni să nu părăsească Piaţa Victoriei.

Ulterior, ea a scris: "Mulţi membri SOS sunt în stradă. Ceilalţi unde sunteţi??? Ieşiţi în stradă!". Şoşoacă îi îndemna totodată pe participanţi să nu plece din piaţă şi vorbea despre posibilitatea existenţei unor "infiltraţi".

Şoşoacă anunţase protestul şi înainte de 15 septembrie. Pe 10 septembrie, ea publicase deja un mesaj în care susţinea "marşul ciobanilor" programat pentru 15 septembrie şi vorbea despre problemele crescătorilor de animale şi despre siguranţa alimentară.

La finalul protestului, Şoşoacă anunţa "victoria" pentru că "pentru prima dată după 3 ani, ne-am recuperat Piaţa Victoriei. Nu v-aţi lăsat duşi după fenta infiltraţilor sistemului şi nici nu aţi permis politizarea protestului.(...) le-a fost atât de frică încât au ordonat împuşcarea protestatarilor, noroc că unii nu au vrut să ajungă acolo. Dar aţi băgat frica în ei astfel încât au fost nevoiţi să gazeze inclusiv deputaţi care apărau protestatari."

Nu doar liderii politici naţionali au folosit Facebook. Laurenţiu Cercel, membru AUR Constanţa, a publicat fotografii de la protest, însoţite de mesajul: "Mereu în picioare!"

În imagini apar protestatari, steaguri tricolore şi un banner cu numele judeţului Constanţa.

Pe măsură ce manifestaţia avansa, în piaţă au apărut şi mesaje care nu aveau legătură directă cu exporturile de animale sau cu focarele de boli.

Au fost scandări pentru Călin Georgescu şi au fost postate sloganuri precum "Turul 2 înapoi" şi "Alegeri anticipate".

În acelaşi timp, jandarmii au identificat printre participanţi persoane asociate anterior cu manifestaţii din zona suveranistă, cu AUR sau cu galerii de fotbal.

Când imaginile cu violenţele au preluat reţelele

După ce o parte dintre protestatari au intrat în confruntări cu jandarmii, conţinutul distribuit online s-a schimbat. Imaginile cu îmbrânceli, obiecte aruncate şi intervenţia forţelor de ordine au început să domine fluxurile de ştiri şi reţelele sociale. Contul Vocea Poporului a distribuit un clip în care se vede cum jandarmii dau cu gaze lacrimogene, iar manifestanţii aruncă cu pietre şi ghivece de flori. Postarea a avut peste 6 mii de distribuiri.

Mai mulţi participanţi s-au îmbrâncit cu jandarmii şi au aruncat obiecte spre aceştia, iar jandarmii au folosit punctual gaze lacrimogene pentru îndepărtarea persoanelor care recurgeau la violenţă.

Circulaţia în zonă a fost blocată, iar grupuri de protestatari au ajuns şi pe străzile din jurul Pieţei Victoriei. Din acest moment, în social media au apărut două tipuri principale de naraţiuni.

Prima susţinea că protestul fusese deturnat de persoane din afara grupului iniţial de oieri.

A doua punea accentul pe intervenţia Jandarmeriei şi pe acuzaţiile protestatarilor privind modul în care au fost trataţi.

George Simion: apel la calm şi acuzaţii despre "provocatori"

Preşedintele AUR George Simion a intervenit online după izbucnirea incidentelor. El le-a cerut fermierilor şi celorlalţi protestatari să manifesteze "paşnic, calm şi responsabil" şi a cerut forţelor de ordine să acţioneze cu reţinere şi profesionalism.

În acelaşi timp, Simion a vorbit despre riscul ca protestul să fie compromis de "provocatori" şi a invocat existenţa unor interese care ar încerca să dezbine sau să discrediteze manifestaţia.

Jandarmeria răspunde

În timp ce în online circulau acuzaţii privind restricţionarea accesului în piaţă, Jandarmeria a transmis că nu împiedică accesul protestatarilor paşnici.

Instituţia a respins informaţiile potrivit cărora forţele de ordine ar bloca accesul în zona delimitată şi a precizat că spaţiul era deschis persoanelor care doreau să protesteze paşnic.

Această precizare este importantă pentru articol deoarece permite prezentarea conflictului dintre cele două versiuni fără ca una dintre ele să fie tratată drept fapt stabilit.

Oierii se delimitează de violenţe

În aceeaşi seară, Federaţia ROMOVIS s-a delimitat de protestul violent. Federaţia a susţinut că nu a organizat manifestaţia din 15 septembrie şi a criticat faptul că Ioan Sterp, cunoscut drept "Ciobanul Ionică", anunţase protestul pe TikTok. ROMOVIS a spus că îşi dorea un protest autorizat ulterior şi că nu doreşte să fie asociată cu violenţele.

Sterp a respins acuzaţiile şi a susţinut că fermierii nu au venit la Bucureşti pentru a se bate cu jandarmii şi că persoane din exterior s-ar fi infiltrat în rândul protestatarilor şi ar fi deturnat manifestaţia.

Aceasta este una dintre cele mai importante dispute care trebuie păstrată în articol sub forma unor afirmaţii atribuite: federaţia spune una, organizatorul online spune alta.

Atacul asupra trecătorilor de la protestul din Piaţa Victoriei: tineri pe trotinete, opriţi şi agresaţi în apropierea America House. Scenele au fost filmate şi distribuite online

Protestul din Piaţa Victoriei a continuat să producă imagini şi după ce cea mai mare parte a manifestanţilor a început să plece. În zona America House, unde circulaţia pietonilor şi a celor care mergeau pe mopede continua, au avut loc confruntări între un grup de protestatari şi persoane care treceau prin zonă.

Una dintre relatările publicate după protest îi aparţine lui Laurenţiu Dincă. Într-unul dintre episoadele descrise, un tânăr aflat pe trotinetă este oprit şi agresat. În imaginile distribuite online, acesta poate fi văzut ajungând la pământ, în timp ce mai multe persoane se apropie de el. Filmarea este realizată de la distanţă şi într-un moment în care în zonă este aglomeraţie, astfel încât nu toate acţiunile celor implicaţi pot fi stabilite cu certitudine doar din secvenţa video.

"Ieşiţi afară, jegurilor umane ce sunteţi!", striga un protestatar către oamenii din America House, nu către politicieni. "Coporatiştilor! Sataniştilor!", continua altul. "Sunteţi nişte cadavre umblătoare fără inimă" striga la portavoce un altul în faţă la Starbucks, la toţi cei care treceau pe acolo. "Trădătorilor! Trădătorilor!", s-a auzit cel mai mult, împotriva celor blocaţi în maşini", se arată în postare

Şi alte imagini publicate după manifestaţie surprind momente de tensiune între manifestanţi şi persoane care circulau prin zonă.