Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a anunţat că proiectul de lege privind funcţionarea instituţiei prevede că aceasta va avea 371 de posturi, precizând că este o scădere importantă de la cele peste 500 de posturi care erau prevăzute în organigramă până de curând. El a mai anunţat că structurile teritoriale vor funcţiona cu trei sau patru angajaţi şi nu vor mai fi situaţii din urmă cu şase, şapte luni, când existau structuri judeţene cu directori şi cu un număr de până la zece angajaţi.
Adrian Ţuţuianu a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, proiectul de lege pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
"Cu privire la structura organizatorică îndelung discutată în aceste săptămâni, proiectul stabileşte că AEP dispune de un aparat de lucru organizat atât la nivel central, cât şi teritorial, corespunzător caracterului permanent şi competenţei generale în materie. Am urmărit aceeaşi logică pe care am avut-o la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare depus la Parlament în luna martie şi neaprobat nici astăzi, cu structuri teritoriale cu număr redus de personal, trei sau patru angajaţi faţă de ce avem astăzi sau aveam mai bine zis în urmă cu şase, şapte luni, structuri judeţene cu directori şi cu un număr de angajaţi până la zece", a declarat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că AEP va avea numărul total de 371 de posturi.
"Numărul total de posturi, potrivit noi reglementări -371, exclusiv funcţiile de demnitate publică şi personalul cabinetelor acestora. Este exact cifra pe care o avem şi în regulamentul de organizare şi funcţionare, cu precizarea că erau ocupate 396 de posturi la începutul anului, astăzi avem 350 ocupate şi numărul de posturi din organigramă era peste 500, ceea ce înseamnă o reducere importantă de posturi pe care o operăm prin această reglementare", a subliniat preşedintele AEP.
El a precizat că va fi menţinută durata mandatului pentru conducerea Autorităţii Electorale Permanente de opt ani.
"Din 2004 conducerea AEP este asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, cu un un mandat de opt ani pentru că s-a urmărit ca mandatul să treacă peste un ciclu electoral. Menţinem această durată a mandatului de opt ani", a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
El a adăugat că potrivit actului normativ preşedintele şi vicepreşedinţii AEP vor fi numiţi prin hotărârea Parlamentului.
"Noutatea este că şi preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi prin hotărârea parlamentului. Este diferit de modelul existent astăzi când Autoritatea are un preşedinte desemnat de Parlament, un vicepreşedinte este desemnat de preşedintele României şi un vicepreşedinte de primul-ministru. De asemenea, secretarul general al Autorităţii este desemnat de primul-ministru. Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcţiilor de conducere din cadrul AEP, în condiţiile în care ea are statut de instituţie autonomă aflată sub control parlamentar. Preşedintele va putea să facă o propunere, primul-ministru va putea să facă o propunere, dar decizia finală aparţine Parlamentului. Secretarul general va fi desemnat de preşedintele AEP", a mai afirmat Adrian Ţuţuianu.
El a menţionat că angajaţii Autorităţii Electorale Permanente trebuie să declare faptul că nu fac parte dintr-un partid politic.
"Este prevăzut expres că personalul AEP are interdicţia de a face parte dintr-un partid politic. Am prevăzut suplimentar obligaţia de a declara faptul că nu face parte dintr-un partid politic, că nu există o evidenţă oficială a membrilor partidelor politice şi în al doilea rând obligaţia de a se manifesta cu imparţialitate atât în timpul activităţii profesionale, cât şi în exteriorul activităţii profesionale, cu interdicţia de a participa la activităţi care ar putea fi interpretate ca fiind de natură politică", a mai declarat preşedintele AEP.
Medikatv.ro
