Consilierul de stat pe probleme de sănătate de la Administraţia Prezidenţială Diana Loreta Păun a spus, marţi, la International Health Forum, că, din nefericire, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu numeroase provocări, iar piaţa medicamentelor nu reprezintă o excepţie, cea mai mare ameninţare fiind lipsa de consecvenţă în ceea ce priveşte politicile şi reglementările, cu repercusiuni asupra sectorului farmaceutic privind strict din punct de vedere economic şi asupra pacientului
"Preocuparea în zilele noastre este aceea de a avea sisteme de sănătate sustenabile. Din nefericire, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu numeroase provocări, iar piaţa medicamentelor nu reprezintă o excepţie. Cred că cea mai mare ameninţare o constituie lipsa de consecvenţă în ceea ce priveşte politicile şi reglementările cu repercusiuni asupra sectorului farmaceutic privind strict din punct de vedere economic şi asupra pacientului. Acesta trebuie să se poziţioneze în centrul preocupărilor noastre", a declaratDiana Loreta Păun.
Potrivit consilierului de stat, la Preşedinţie au fost înregistrate mai multe cereri legate de modificarea unui articol din legea sănătăţii care se referă la informarea pacienţilor.
"Aş aduce în discuţie recentele discuţii asupra modificării articolului 800, alineat 2 din legea 95 pe 2006. Am primit la Preşedenţie solicitări din partea actorilor din domeniu de a nu promulga acest act normativ. Argumentele sunt următoarele: restricţionarea accesului pacienţilor din România la tratamentul necesar prin cearea posibilităţilor farmaciilor de a realiza export paralel de medicamente şi imposibilitatea verificării transabilităţii medicamentelor, dat fiind faptul că legislaţia din România nu este suficient de clară. Vă reamitesc şi discuţiile cu privire la calculul preţului medicamentelor, la taxa de clowback şi aş vrea să nu uităm cercetarea în domeniu farmaceteutic. Aş aminti şi poziţionarea Romaniei în rapoartele internaţionale cu privire la această arie", a adăugat Loreta Păun.
Potrivit consilierului de stat, la şase indicatori din nouă, România înregistrează diferenţe.
"Cheltuiala publică pentru medicamente, la procent total cheltuieli, este sub media statelor incluse în acest studiu. Dacă ne uităm la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, observăm că 40% este alocat produselor farmaceutice, materialelor sanitare şi produselor medicale. Decalajul de timp între înregistrarea medicamentului şi includerea lui pe lista medicamentelor compensate este unul cu mult peste media statelor. Consumul de antibiotice per capita este unul foarte mare, comparativ cu statele pentru care datele sunt disponibile. Preşedinţia este prima care susţine producţia naţională de medicamente generice, dovadă fiind vizita recentă a preşedintelui Iohannis la compania de antibiotice din Iaşi. Avem nevoie de modele de bune practici în recunoaşterea tendinţelor europene şi internaţioanale, avem nevoie de decizii coerente şi sustenabile în ceea ce priveşte politica medicamentului, de un cadru legal, transparent şi predictibil. Provocarea este aceea de a crea acel cadru care să răspundă atât provocărilor de ordin economic, cât şi celor de echitate şi acces al tuturor pacienţilor", a adăugat consilierul de stat, prezent la International Health Forum organizat de APMGR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
