Preocuparea pentru resuscitarea învăţământului profesional şi tehnic a fost tema principală a conferinţei "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată joi de Agenţia de presă News.ro în parteneriat cu OMV Petrom. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a vorbit despre faptul că există "o oarecare zonă de ipocrizie" atunci când toată lumea se arată preocupată de domeniu. Şomajul, migraţia, slaba pregătire a profesorilor şi dezinteresul elevilor pentru şcolile profesionale au făcut ca angajatorii să nu mai aibă de unde să îşi selecteze personal pentru meserii precum ospătar, frizer, sudor, mecanic, meseriaş calificat. Participanţii la conferinţă au vorbit şi despre faptul că autorităţile trebuie să aibă în vedere evaluarea psihologică a copiilor şi au punctat că prin migraţie România a pierdut generaţia care avea abilităţi să devină meseriaşi, ţara nemaiavând "o rată de înlocuire".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Angajatorii români şi străini încurajează învăţământul dual: Un sudor câştigă la noi în jur de 600-750 de euro net. În străinătate are 2.300 de euro

Unii angajatori sunt dispuşi să investească în pregătirea forţei de muncă, alţii nu pot susţine pregătirea unui număr suficient de meseriaşi, este una dintre concluziile conferinţei "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată joi de Agenţia de presă News.ro. Reprezentantul unei companii din domeniul petrolier a arătat că în România un sudor câştigă în jur de 600-750 de euro net, iar în străinătate are 2.300 de euro, fiind extrem de dificil de recrutat meseriaşi.

Secretar de stat în Ministerul Muncii - În momentul de faţă, în România avem 276 de ucenici. Este un număr ridicol de mic

Valentin Ionescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a declarat, joi, că în proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, pus în dezbatere publică, printre propuneri se numără mărirea subvenţiilor pentru angajaţi şi angajatori, în condiţiile în care România are doar 276 de uncenici.

Secretar de stat în Ministerul Educaţiei - Accentul în educaţie trebuie pus pe soft skills, iar acestea nu sunt dobândite prin disciplinele predate la şcoală, ci prin modul în care sunt predate

Sorin Costreie, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a spus, joi, că accentul în educaţie trebuie pus pe soft skills şi că acestea nu sunt dobândite prin disciplinele predate la şcoală, ci prin modul în care sunt predate, adăugând că profesorii trebuie susţinuţi inclusiv prin stimulente financiare.

Preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie - Generaţia Y este una pierdută pentru muncă, potrivit cercetărilor. Nu avem altă şansă decât să lucrăm cu ea, folosind punctele tari

"Generaţia Y", care "deja dă mari bătăi de cap", este pierdută pentru muncă, potrivit cercetărilor mondiale şi trebuie să lucrăm cu ea, folosindu-i punctele tari, a declarat, la Conferinţa organizată de News.ro, Daniela Vişoianu, preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie.  Potrivit acesteia, prin migraţie România a pierdut generaţia care avea abilităţi să devină meseriaşi, ţara nemaiavând "o rată de înlocuire".

”Nu sunt foarte sigură că angajatorii ştiu ce vor. Când chestionezi angajatorii te gândeşti la acţionari, care sigur că au interes în zona profitului sau la departamentul de resurse umane sau la responsabilitatea socială faţă de comunităţile din care fac parte aceşti angajatori, pentru că nu poţi să ai taxare mare pe muncă şi angajaţi de calitate, nu poţi să ai taxare mică pe venituri şi procent mare pe buget public din structura de PIB”, a spus Daniela Vişoianu la conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată de Agenţia de presă News.ro.

”Educaţia este un serviciu public livrat la o calitate care ne afectează pe toţi. Din două motive: în «producţie» se află o generaţie mare numeric, pentru că este generaţia născută după Decretul din 1968, iar o mare parte din construcţiile companiilor aflate în România cu capital străin s-a bazat pe această generaţie, care a avut mari competenţe de a reuşi în medii potrivnice, o oarecare obedienţă faţă de ierarhii şi autoritate, iar acum vine şi o generaţie Y, care deja dă mari bătăi de cap, care la nivel mondial se spune, potrivit cercetărilor, că este pierdută pentru muncă. Această generaţie ar trebui să ne înveţe să lucrăm cu ceea ce avem valoros. Această generaţie ne spune: uitaţi-vă la noi, ăştia suntem, avem puncte slabe, dar şi o sumă de puncte tari. Exerciţiul şcolii este de a lucra pe aceste puncte tari, că altă şansă nu aveţi”, a subliniat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

România are o generaţie mare demografică în muncă şi una enorm de mică în şcoală. ”Am pierdut prin migraţie, unii spun 3 milioane de cetăţeni, alţii spun 4 milioane jumătate de cetăţeni activi pe piaţa muncii, am pierdut generaţia care avea abilităţi pe piaţa muncii, care avea abilităţi să devină meseriaşi, şi produce în alte ţări europene, o generaţie fertilă. Nu avem rată de înlocuire. Avem o gaură demografică şi în România a rămas o parte din elite şi o mare zonă rurală. Concluzia: învăţământul dual ar rezolva marile probleme în mod miraculos”, a precizat Daniela Vişoianu.

Preşedinta Consiliului pentru Educaţie a explicat şi care este percepţia reală a părinţilor legată de temele de acasă.

”La şedinţa cu părinţii, dezbaterea serii a fost legată de câte teme să avem pentru acasă. Plaja este între 5-7 ore, 20 de pagini din auxiliare şi dezbaterea părinţilor este: «Dacă copilul meu poate, nu puteţi să limitaţi tema pentru acasă!». Pe de altă parte, învăţătoarea le spune cine vrea, cine doreşte. Dar ceilalţi vin la şcoală şi se laudă, şi atunci apar tot felul de derapaje, că lucrurile nu se fac cu profunzime”, a relatat Daniela Vişoianu. Discuţia este despre mult şi repede, sau despre lucruri bine fixate în raport cu raţionamentul logic”, a spus ea.

”Aceştia sunt părinţii care au pe de o parte au informaţii, nu ştim dacă chestionează bine pentru că nu sunt experţi în educaţie, dar care sunt preocupaţi, pe de alta, părinţi care nu au nici măcar această preocupare, care cred că dacă trimit copilul la şcoală şi îi asigură cele necesare, au aşteptarea ca în şcoală să se întâmple lucrurile aşa cum ar trebui”, a explicat Daniela Vişoianu.

”Cadrele didactice, care nefiind plătiţi bine şi nefiind formaţi iniţail foarte bine, n-au cum să practice la clasă ce nu au învăţat niciodată, empatie şi încurajare, şi construcţie pe punctele lor tari, valorizare, să ofere spaţiu de siguranţă pentru copii, pentru că ei înşişi sunt nesiguri. Discuţia în Coaliţie a fost dacă reuşim să găsim 200.000, 300.000 de cadre didactice cu vocaţie. Răspunsul tehnic a fost: n-o să găsim 200.000 de cadre didactice cu vocaţie şi atunci trebuie să-i antrenăm în formarea iniţială”, a punctat Daniela Vişoianu. 

Secretar de stat în Ministerul Educaţiei - Într-un fel, este absurd să reglementezi numărul de ore pe care copiii trebuie să le petreacă făcându-şi temele obligatorii. Problema trebuie abordată calitativ, nu cantitativ

Secretarul de stat Sorin Costreie din Ministerul Educaţiei a spus joi, că ordinul ministrului Educaţiei privind temele elevilor a fost interpretat greşit şi că este absurd să reglementezi numărul de ore pe care copiii trebuie să le petreacă făcându-şi temele obligatorii, fiind nevoie ca problema să fie abordată calitativ, nu cantitativ.

Raport ICCV: Bugetul alocat învăţământului secundar superior în 2012, cel mai mic din Uniunea Europeană - 0,58% din PIB

Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), a prezentat un raport care arată că bugetul alocat învăţământului secundar superior în 2012, în România, a fost pe ultimul loc între ţările din Uniunea Europeană, de 0,58% din PIB. Prin comparaţie, în Suedia bugetul alocat pentru acelaşi an a fost de 7,38% din PIB.

Mona Nicolici, OMV Petrom - Ar trebui ca autorităţile să ia în calcul şi evaluarea psihologică a copiilor care intră în învăţământul profesional. Unii provin din familii defavorizate şi au probleme majore

Autorităţile ar trebui să ia în calcul inclusiv evaluarea psihologică a copiilor din învăţământul profesional, pentru că sunt elevi care provin din familii defavorizate şi care merg la şcoli profesionale pentru că "nu au un nivel de cultură, nici măcar de speranţă că pot face mai mult, iar lipsa de respect faţă de sine a acestor copii este uriaşă", a declarat, joi, Mona Nicolici, manager de sustenabilitate OMV Petrom, la conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată de Agenţia de presă News.ro.

Ministrul Muncii - Noi încă ne raportăm la educaţie într-un mod individualist. Nu ne putem abţine să întrebăm copilul, când ia o notă, "dar ăla cum a luat 10?"

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a spus, joi, că societatea românească se raportează la educaţie într-un mod individualist şi că problema învăţământului nu poate fi rezolvată prin competenţe formale, ministrul dând exemplu un raport din care reiese că, la nivel global, competenţele nonformale, precum gândirea critică şi inteligenţa emoţională, sunt importante. "Noi, ca părinţi, deşi ştim cursuri de parenting, deşi ştim că trebuie să lăsăm copilul să înflorească, tot îl întrebăm, că nu ne putem abţine, când a luat o notă, dar «ăla cât a luat, dar cum a luat ăla zece şi tu ai luat nouă?»", a arătat ministrul.

Dragoş Pîslaru: Educaţia nu înseamnă doar elita de olimpici şi câteva facultăţi din top 500, ci baza - învăţământul profesional

Educaţia nu înseamnă doar elita de olimpici şi facultăţile care au intrat în top 500 mondial, ci baza - învăţământul profesional, calificările care să permită o forţă de muncă necesară pieţei, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, joi. "Avem nevoie de o ţară în care munca este elementul primordial, şi nu nemunca. Avem nevoie de o ţară în care înţelegem că educaţia nu înseamnă doar elita de olimpici", a spus ministrul Muncii.

Ministrul Muncii - Sistemul de asistenţă socială nu încearcă să îi scoată pe asistaţi din zona de sărăcie

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, joi, că problema în România nu este legată de capital, ci de necorelarea între cerinţele angajatorilor şi ceea ce livrează învăţământul, primul loc într-un top al cerinţelor meseriilor de către angajatori fiind meseriaşii calificaţi. În acelaşi timp, sistemul de asistenţă socială nu încearcă să îi scoată pe asistaţi din zona de sărăcie, iar angajatorul este nevoit să accepte muncitori necalificaţi, mai spune ministrul.

Pîslaru - Fenomenul de "a ţine sub capac zona de învăţământ profesional" a fost în paralel cu zona de discreditare a învăţământului superior

Fenomenul de "a ţine sub capac zona de învăţământ profesional" a fost în paralel cu zona de discreditare a învăţământului superior, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, la conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”. El spune că "fabricile de diplome", mai ales din sectorul privat, au dus la o problemă majoră pentru angajatori.

Pîslaru, despre învăţământul profesional - Este o oarecare ipocrizie când se arată preocupare, dar de fapt sunt închise şcolile de meserii

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a spus, joi, la conferinţa "Deficitul de angajaţi calificaţi. Cum pot fi “reînviate” şcolile profesionale din România?”, organizată de Agenţia de presă News.ro, că există "o oarecare zonă de ipocrizie" atunci când se arată preocuparea pentru învăţământul profesional şi tehnic, dar de fapt sunt închise şcolile de meserii, şcolile agricole, sunt fixate condiţii privind numărul minim de elevi în clase, el susţinând şi că această problemă implică patru ministere: Educaţiei, Muncii, Economiei şi Dezvoltării Regionale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.