Simţi că maşina trage uşor într-o parte? Ţi se pare că anvelopele s-au tocit mai repede decât ar fi trebuit sau că volanul vibrează uşor la viteze mai mari? Dacă da, e posibil să fi început deja să descoperi efectele unei presiuni nepotrivite în anvelope.
În rândurile următoare, vei afla cum influenţează presiunea fiecare kilometru parcurs, de ce nu e doar o cifră trecută în manual şi cum poţi identifica semnele că roţile tale au nevoie de reglaje.
Presiunea anvelopelor – ce este?
Presiunea din anvelope reprezintă cantitatea de aer comprimat din interiorul fiecărei anvelope auto şi se măsoară în bari (sau PSI, în unele ţări). Fiecare model de maşină are o valoare optimă recomandată de producător, pe care o poţi găsi pe interiorul uşii şoferului, pe capacul rezervorului sau în manualul tehnic.
Această valoare este calculată în funcţie de greutatea vehiculului, distribuţia sarcinii şi tipul de anvelope folosite, fie că vorbim de anvelope allseason, de vară sau de iarnă. Menţinerea unei presiuni corecte asigură contactul optim între cauciuc şi asfalt, ceea ce influenţează direct stabilitatea, distanţa de frânare şi durata de viaţă a pneurilor.
Dacă aerul este prea puţin, anvelopa se deformează uşor, iar suprafaţa de contact cu drumul creşte mai mult decât ar trebui. Dacă aerul este prea mult, anvelopa se umflă prea tare şi doar partea centrală atinge carosabilul. Din acest motiv, în orice service roţi, verificarea presiunii este una dintre primele operaţiuni făcute la fiecare vizită.
Cum ştii că ai o presiune a anvelopelor prea mică pentru maşina ta?
Semnele unei presiuni prea mici apar treptat. De multe ori, şoferii le confundă cu alte probleme ale maşinii. Câteva indicii sunt:
- Volanul devine mai greu: când anvelopele au prea puţin aer, rezistenţa la rulare creşte. Vei simţi că trebuie să tragi mai mult de volan, mai ales la manevre lente sau la parcări.
- Maşina pare că „trage” într-o parte: presiunea neuniformă între roţile din stânga şi cele din dreapta duce la un comportament instabil. Pe drum drept, vei observa că direcţia nu mai este perfect echilibrată.
- Consum mai mare de combustibil: o presiune scăzută înseamnă mai multă frecare cu asfaltul. Motorul trebuie să depună un efort suplimentar ca să menţină viteza.
- Anvelopele par „turtite”: dacă roţile par uşor lăsate sau partea de jos a anvelopei este mai lată decât de obicei, presiunea este, cel mai probabil, sub nivelul recomandat.
- Martorul de presiune se aprinde în bord: majoritatea maşinilor noi sunt echipate cu senzori TPMS (Tire Pressure Monitoring System) care te avertizează când una sau mai multe anvelope auto au presiune scăzută.
Cum afectează presiunea incorectă anvelopele?
Conducerea constantă cu o presiune greşită are efecte directe şi costisitoare. În cazul presiunii prea mici, cauciucul se uzează excesiv pe marginile exterioare, acolo unde se sprijină greutatea maşinii. În timp, aceste zone devin mai subţiri, crescând riscul de tăieturi, fisuri şi chiar explozii la viteze mari. Ba mai mult, anvelopa se încălzeşte mai repede, ceea ce grăbeşte degradarea compusului de cauciuc.
Pe de altă parte, o presiune prea mare face ca partea centrală a benzii de rulare să se tocească mai repede. Rezultatul? Mai puţină aderenţă pe ploaie, distanţă de frânare mai mare şi o scădere generală a confortului. Vibraţiile se transmit în suspensii şi direcţie, accelerând uzura acestor componente.
Pe termen lung, efectele se simt şi la siguranţă. O pereche de anvelope allseason uzate neuniform poate reduce stabilitatea în curbe şi creşte riscul de derapaj. De aceea, specialiştii recomandă verificarea presiunii cel puţin o dată pe lună şi înaintea oricărei călătorii mai lungi.
Un service roţi dotat cu echipamente specializate îţi poate măsura presiunea exactă şi poate ajusta fiecare roată la valoarea optimă indicată de producător. E o operaţiune rapidă, ieftină şi necesară pentru prelungirea vieţii anvelopelor auto.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
